În Marea Britanie a avut loc summitul Securing Our Future, la care au participat țări din Europa, Canada, precum și conducerea Uniunii Europene și NATO. În cadrul summitului, s-a discutat despre formarea unei coaliții pentru susținerea Ucrainei.
Summitul a avut o semnificație deosebită, deoarece a avut loc la doar o zi după un schimb tensionat de replici în Biroul Oval al Casei Albe între președintele Zelenski, președintele SUA Trump și vicepreședintele Pence.
Ce s-a întâmplat în Marea Britanie și a apropiat acest lucru Ucraina și UE de pace?
Este important de menționat că, înainte de summit, pe 1 martie, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a avut o întâlnire tete-a-tete cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. S-au discutat „garante de securitate fiabile”.
La finalul întâlnirii, Starmer a exprimat un sprijin considerabil pentru Ucraina.
„Aveți tot sprijinul Marii Britanii. Vom susține Ucraina atâta timp cât va fi necesar. Sper că ați auzit strigătele de bucurie ale oamenilor care vă susțin pe dumneavoastră și Ucraina,” a spus prim-ministrul britanic, referindu-se la cei care s-au adunat în fața reședinței sale cu pancarte pentru a sprijini țara aflată în război.
De asemenea, după întâlnire, s-a aflat că cancelarul trezoreriei britanice, Rachel Reeves, și ministrul finanțelor din Ucraina, Serhiy Marchenko, au semnat în acea zi un acord de credit virtual de 2,26 miliarde de lire sterline (2,74 miliarde de euro) pentru a sprijini armata ucraineană. Londra a numit aceasta o dovadă a „sprijinului neclintit și continuu al poporului ucrainean”. Creditul trebuie rambursat din profitul obținut din activele rusești confiscate, a transmis agenția AFP.
Potrivit lui Zelensky, este vorba despre un împrumut pentru consolidarea capacității de apărare a Kievului.
Pe 2 martie a avut loc sesiunea principală a summitului. Scopul principal al summitului a fost dezvoltarea unui „plan pentru oprirea războiului”, a declarat organizatorul acestuia, prim-ministrul britanic Keir Starmer.
Acest plan, conform spuselor sale, va fi discutat ulterior cu Statele Unite și va fi „pus în aplicare împreună”.
Participanții la întâlnire au convenit asupra următoarelor patru pași:
continuarea acordării de ajutor militar Ucrainei pe durata războiului și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei;
orice pace durabilă trebuie să garanteze suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor;
în cazul unui acord de pace, liderii europeni vor căuta să prevină orice invazie rusă în Ucraina în viitor;
va fi creată o „coaliție a celor dornici” pentru protejarea Ucrainei și asigurarea păcii în țară.
Keir Starmer a confirmat, de asemenea, angajamentul Marii Britanii de a sprijini eforturile țărilor europene „cu soldați pe teren și avioane în aer”. „Europa trebuie să facă munca grea,” a spus el, reamintind că acordul are nevoie de sprijinul SUA: „Permiteți-mi să afirm clar că suntem de acord cu Trump în privința necesității urgente de a stabili o pace durabilă. Acum trebuie să muncim împreună pentru a realiza acest lucru”.
Totuși, într-o conferință de presă după summit, prim-ministrul britanic a declarat că liderii s-au înțeles să se întâlnească din nou în curând pentru a „menține ritmul acțiunilor” și a continua lucrul la planul comun.
La summit au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen a caracterizat summitul european de la Londra ca o „discuție bună și sinceră”.
Potrivit acesteia, liderii au discutat despre necesitatea unor garanții cuprinzătoare de securitate pentru Kiev, inclusiv despre oferirea unei poziții puternice Ucrainei și asigurarea mijloacelor necesare „pentru întărirea și protecția sa”.
Conform șefei Comisiei Europene, aceasta vizează atât supraviețuirea economică, cât și reziliența militară a Ucrainei.
Von der Leyen a declarat că „trebuie să întărim apărarea… trebuie să facem un pas uriaș înainte”, adăugând că este necesar un plan clar din partea Uniunii Europene și un abordaj paneuropean.
Mark Rutte a confirmat că multe țări europene vor mări cheltuielile pentru apărare și că acest lucru va restabili „un echilibru corect cu Statele Unite”.
La summit a participat și ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan. Acesta a propus ca Turcia să devină un loc pentru negocieri de pace între Ucraina și Rusia.
Liderii țărilor baltice nu au fost invitați la summit. Prim-ministrul britanic Keir Starmer și-a cerut scuze în fața președinților Estoniei, Lituaniei și Letoniei în timpul unei videoconferințe și a promis că această greșeală va fi corectată la următoarele întâlniri, subliniind rolul important pe care aceste țări îl joacă în sprijinul Ucrainei.
Liderii europeni au avut o părere pozitivă despre summitul desfășurat. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a scris pe X la finalul summitului de la Londra: „Europa s-a trezit”. Potrivit lui Tusk, participanții au fost uniți în privința ajutorului pentru Ucraina, a necesității unei cooperări transatlantice strânse și a consolidării graniței estice.
Prim-ministrul Olandei, Dick Schoof, a subliniat că Europa „trebuie să își asume un rol mai semnificativ în asigurarea securității continentului” și a adăugat că „relațiile transatlantice bune sunt, de asemenea, necesare”.
Totuși, nu trebuie uitat că acest summit este doar începutul unui proces lung și meticulos, atât legislativ, cât și de negociere, deoarece există încă multe obstacole și provocări pentru consolidarea Uniunii Europene. În ciuda amenințărilor cu care se confruntă atât Ucraina, cât și statele europene, ele continuă să se unească, împiedicând extinderea agresiunii ruse în întreaga Uniune Europeană – de la Ucraina la Moldova, apoi la România și la toate statele membre ale blocului. Acest lucru este valabil și în contextul comportamentului administrației președintelui american Donald Trump, care arată tot mai multă indiferență față de soarta Ucrainei și a UE.
O altă amenințare este conducerea pro-rusă a Ungariei și Slovaciei, deoarece liderii acestor țări ar putea lua măsuri pentru blocarea inițiativelor de apărare ale UE. Aceasta este o mare problemă pe care UE trebuie să o reglementeze. Altfel, atât securitatea UE, cât și a Ucrainei va fi în mare pericol. Dar deja este clar că Europa a început să lucreze activ pentru formarea unor fonduri comune de apărare, precum și să crească de mai multe ori cheltuielile pentru apărare, în timp ce întărește ajutorul pentru Ucraina – atât militar, cât și economic. Acest lucru va duce în mod cert la un rezultat pozitiv, respectiv la formarea unui bloc de apărare puternic, care va participa la soluționarea războiului din Ucraina și va contribui la menținerea unei posibile apărări împotriva oricăror acte de agresiune din partea Federației Ruse.
Imagine: ilustrativă, sursa
