Uniunea Europeană se pregătește pentru summitul din octombrie, care ar putea determina soarta viitoare a integrării europene a Republicii Moldova. Acest forum va fi primul după alegerile parlamentare de la Chișinău, câștigate de partidul proeuropean PAS, fondat de președinta Maia Sandu.
Deși Moldova nu se afla inițial pe ordinea de zi a reuniunii, subiectul său a fost inclus în proiectul declarației finale, care este deja discutat la Bruxelles. Liderii europeni intenționează să sublinieze caracterul democratic al alegerilor și disponibilitatea Chișinăului de a continua cursul spre integrare europeană, în pofida presiunii hibride exercitate de Rusia.
Declarația nu conține doar sprijin politic, ci și un semnal privind posibila accelerare a procesului de negociere. Dacă anterior Moldovei i se permitea să înceapă dialogul doar pe un singur cluster – „Bazele aderării la UE”, acum i se deschide calea pentru trei, adăugând „Piața internă” și „Relațiile externe”. Aceasta reflectă creșterea încrederii în reformele promovate de guvernul Sandu și disponibilitatea Bruxellesului de a recompensa stabilitatea și transparența.
Totuși, progresul real depinde nu atât de Moldova însăși, cât de poziția Ungariei. Budapesta blochează negocierile privind aderarea Ucrainei, invocând „încălcarea drepturilor minorității maghiare” și „nivelul ridicat de corupție”. Formal, aceasta nu are legătură directă cu Chișinăul, dar în practică Bruxellesul promovează Ucraina și Moldova într-un „pachet comun” de extindere, lansat simultan.
Această logică creează o situație în care Moldova devine practic ostatică a politicii lui Viktor Orbán. Majoritatea guvernelor europene nu sunt dispuse să o separe de Ucraina, pentru a nu da impresia că solidaritatea cu Kievul a slăbit. Astfel, chiar și succesele evidente ale Chișinăului — organizarea de alegeri corecte, stabilitatea instituțiilor, combaterea dezinformării rusești — rămân în umbra diplomației europene.
Analiștii, inclusiv Rikard Jozwiak de la Radio Free Europe/Radio Liberty, consideră că o schimbare poate surveni doar după o eventuală înfrângere a lui Orbán la alegerile din primăvara anului 2026. Dacă opoziția va prelua puterea la Budapesta, Ungaria ar putea să-și revizuiască poziția, iar procesul de extindere ar ieși din impas.
Consiliul European dorește să transmită un mesaj clar: de îndată ce Ungaria va debloca dosarul Ucrainei, Moldova va primi automat „unda verde” pentru un avans rapid. Astfel, summitul de toamnă nu este doar o întâlnire obișnuită a liderilor, ci un indicator important — Europa este pregătită pentru extindere, dar rămâne în continuare prizoniera politicii interne a unui singur stat membru.
