Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia, relatează CNN, citat de Adevarul.ro.
CPI a transmis că „există motive rezonabile de a crede că Putin poartă răspunderea penală individuală” pentru presupusele infracțiuni, fiindcă le-a săvârșit direct împreună cu alții și pentru „faptul că nu a exercitat un control adecvat asupra subordonaților civili și militari care au comis faptele”.
Acuzațiile, care se referă la o presupusă practică despre care CNN dar și alte publicații au relatat, sunt primele care au fost depuse împotriva unor oficiali ruși de la lansarea invaziei în Ucraina.
Este puțin probabil ca un proces la Haga să aibă loc fiindcă Rusia nu este membră a CPI, iar instanța nu desfășoară procese în absență. Prin urmare, oficialii ruși acuzați ar trebui fie predați de Moscova, fie arestați în afara Rusiei.
Cu sediul la Haga, Olanda, și creată prin Tratatul de la Roma, prezentat pentru prima dată în fața Organizației Națiunilor Unite, CPI funcționează în mod independent. Majoritatea țărilor din întreaga lume, 123, sunt părți la tratat, însă există excepții, printre care se numără și Rusia.
Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a explicat pentru Hotnews semnificațiile deciziei Curții Penale.
„Dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său. În plus, un mandat de arestare pe numele unei persoane pentru crime de război ridică o problemă serioasă cu privire la acea persoană și îi limitează clar credibilitatea și posibilitatea de a călători în alte state care ar putea să o predea. Deși CPI nu poate judeca în absență, nimic nu o împiedică să efectueze o investigație în absență, iar un mandat de arestare poate avea chiar rolul de a aduce persoană vizată în față instanței”, a explicat Răzvan Horațiu Radu.
CPI judecă patru tipuri de infracțiuni: genocid, crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război.
Conform unui raport al ONU publicat joi, Rusia a „comis o gamă largă de încălcări ale dreptului internațional al omului și ale dreptului internațional umanitar” în Ucraina. În raport sunt precizate crimele de război săvârșite de ruși printre care: „atacuri asupra civililor și a infrastructurii energetice, omoruri intenționate, tortură, violuri și alte violențe sexuale, precum și deportări de copii”.
De asemenea, în raport sunt menționate și încălcările comise de trupele ucrainene, „inclusiv probabile atacuri nediscriminatorii și două incidente care se califică drept crime de război, în care prizonierii de război ruși au fost împușcați, răniți și torturați”.
