Republica Moldova nu ar rezista mult fără sprijin occidental în cazul unei agresiuni rusești, dar în prezent nu există riscul iminent al extinderii războiului în R. Moldova Țara, fie pe malul drept, fie pe malul stâng al Nistrului. Sunt declarațiile premierului Natalia Gavrilița, făcute într-un interviu pentru sursă.
„Evident că avem îngrijorări și există riscuri, pentru că avem regiunea transnistreană, care este o regiune separatistă, un teritoriu pe care nu-l controlează autoritățile centrale și unde avem o armată străină, armata Rusiei, deci una din țările implicate în război și evident că aceasta creează anumite riscuri și din perspectiva Ucrainei, și din perspectiva malului drept, însă vreau să asigur cetățenii că la momentul actual analiza noastră nu arată riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, fie pe malul drept, fie pe malul stâng. Și vreau să facem un exercițiu și să ne gândim ce ar însemna în plan global extinderea acțiunilor militare sau a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă este teritoriu necontrolat. Aceasta ar însemna că în război este implicată o țară neutră, care niciodată nu și-a dorit și nu a făcut eforturi pentru aderarea la NATO. Și gândiți-vă la opinia publică europeană, ce s-ar întâmpla, care ar fi reacțiile, noi avem și un număr mare de cetățeni cu dublă cetățenie și au cetățenia României, un stat membru UE, un stat membru NATO, deci toată lumea ne ajută să urmărim cu atenție această situație”, a declarat Natalia Gavrilița.
Premierul a dat asigurări că Guvernul depune toate eforturile diplomatice pentru ca situația să rămână calmă și să nu permitem escaladarea acțiunilor militare pe teritoriul Republicii Moldova.
Șefa Guvernului a adăugat că incidentele separate din regiunea transnistreană sunt niște încercări de a tensiona situația și că nu există riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova.
Natalia Gavrilița a fost întrebată despre nivelul de pregătire a Armatei Naționale în fața unor eventuale provocări.
„Evident că noi nu putem compensa ceea ce nu s-a construit timp de 30 de ani în doar câteva luni, dar putem îmbunătăți, de exemplu, capacitatea noastră de comunicare, să avem anumite protocoale îmbunătățite de acțiune în caz de anumite riscuri și iată cu aceste lucruri s-a ocupat guvernul, de fapt de la începutul mandatului, dar mai ales după declanșarea războiului în Ucraina. (…) Noi trebuie, pe de o parte, să creștem aceste sume și iată a fost votată în lectura a doua rectificarea bugetului unde este crescut bugetul Ministerului Apărării, dar și bugetul multor altor sectoare din veniturile adiționale pe care le avem, din asistența adițională pe care o primim noi am crescut alocările practic pentru toate sectoarele, inclusiv pentru Ministerul Apărării. Avem și asistență din partea partenerilor, de exemplu, pentru serviciul medical, pentru batalionul de ingineri, pentru capacități de comunicare, capacități de apărare a spațiului informațional sau această securitate cibernetică, deci avem mai multe planuri, dar nu putem peste noapte să dublăm bugetul și să-l putem implementa. Oricum, pentru ca să crești capacitatea unui sector, este nevoie de timp”, a mai spus Natalia Gavrilița.
