Analize și opinii

Alegeri prezidențiale în Transnistria

În data de 12 decembrie, în autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană, au avut loc așa-zisele alegeri prezidențiale, alegeri care s-au soldat cu victoria absolută și nesurprinzătoare a președintelui Vadim Krasnoselski. Acesta a câștigat scrutinul prezidențial acumulând 74,9 % din voturi. Contracandidatul său, Serghei Pînzari, deputat al consiliului raional Grigoriopol și om de afaceri din localitatea Gîrtop, a acumulat 11,8% din voturi, alte 8,8% din voturi au fost declarate nevalide. Prezența la urne a fost de 35,2 % (143 de mii de persoane).

În cursa electorală s-au înregistrat alți trei candidați. Printre aceștia se numără Anatoli Dirun, care, după sursele Radio Europa Liberă Moldova, a oferit în trecut consultanță politică partidului Obnovlenie, partidul aflat la guvernare, și Nikolai Malîșev. Înregistrarea ambilor candidați a fost respinsă de către CEC RMN pe motivul absenței numărului necesar de semnături. Al treilea candidat, Serghei Decev, și-a retras candidatura.

Modul de desfășurare al alegerilor

Lipsa de transparență și lipsa de libertate a presei pune în dificultate evaluarea modului de desfășurare a alegerilor. Cert este faptul că această campanie electorală s-a desfășurat într-un climat închis, în care Krasnoselski nu a avut niciun contracandidat cu șanse reale și rezultatele alegerilor au fost previzibile. Holdingul Sheriff, deținătorul de facto a regiunii, a cărui reprezentant politic este Krasnoselski, deține monopol politic, economic și media în regiune. Sheriff i-a asigurat victoria lui Krasnoselski prin susținerea financiară, politică (legislativă) și mediatică. Activitatea oponentului său, Serghei Pînzari, omul de afaceri din Gîrtop, a rămas necunoscută publicului larg.

În plus, conform rapoartelor Freedom House 2021, puterea politică de la Tiraspol devine tot mai intolerantă față de opoziție (opiniile critice) și tot mai limitativă cu privire la mass-media în ultimii ani. Acest lucru, adică cenzura și oprimarea opoziției, elimină, desigur, posibilitatea desfășurării alegerilor libere sau măcar pe picior de egalitate dintre concurenți. Legislația adoptată în 2016 permite autoproclamatului guvern de la Tiraspol controlul instituțiilor media de stat, inclusiv prin puterea de a numi personalul editorial, prin limitarea accesului presei la activitățile guvernamentale și prin interzicerea utilizării dispozitivelor de înregistrare. Intoleranța față de opiniile critice și opoziție se manifestă prin deschiderea dosarelor penale pentru așa-numitele infracțiuni de „injurie la adresa președintelui RMN” sau „extremism”. O parte dintre membrii opoziției, reprezentați de membrii partidului comunist, au fie dosare penale deschise pe numele lor, fie se află în detenție, fie au fost nevoiți să fugă din regiune. Sistemul juridic servind, prin urmare, interesele autorităților și a holdingului Sheriff.

Reacțiile Republicii Moldova și a Federației Ruse

Autoritățile din Republica Moldova au calificat aceste alegeri drept nelegitime și nule din punct de vedere juridic și au îndemnat partenerii internaționali să „se abțină de la declarații, mediatizări, desemnări de «observatori electorali» sau alte acțiuni și contacte cu exponenții Tiraspolului pe acest subiect, pentru a exclude orice legitimizare a așa-numitelor «alegeri»”, conform declarației Biroului politici de reintegrare, din 08.12.2021. Încălcarea acestei solicitări, au precizat autoritățile din Republica Moldova, va fi interpretată drept o sfidare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

În ciuda solicitărilor guvernării de la Chișinău, Federația Rusă a trimis delegați din Duma de Stat și politologi ruși. În acest context, conform RIA Novosti, autoritățile din Republica Moldova au interzis intrarea în Republica Moldova a zece cetățeni ruși, întorcându-i de la aeroportul din Chișinău, care intenționau să participe la așa-numitele alegeri în calitate de observatori, printre aceștia se află istoricul și politologul Natalia Narocinițkaia și membrul Consiliului pentru dezvoltarea societăți civile și drepturilor omului Alexandr Brod. Aceste măsuri au fost criticate atât de puterea de la Tiraspol, cât și de către deputații Dumei de Stat, și anume, Constantin Zatulin și speakerul Veceslav Volodin și de reprezentantul oficial al MAE rus, Maria Zaharova.

Totuși, o parte din observatorii ruși au reușit să ajungă la Tiraspol pentru monitorizare. De asemenea, conform presei transnistrene, la alegeri au participat observatori din Nagorno-Karabah, regiune separatistă a Azerbaidjanului, din Osetia de Sud și din Abhazia, regiuni separatiste din Georgia. Conform CEC RMN, la alegeri a fost prezent și politologul polonez Richard Barton.

Consecințe

Sistemul de conducere de la Tiraspol este unul profund oligarhic. Sistemele oligarhice în general sunt caracterizate de corupție, criminalitate organizată, guvernare autoritară și urmărirea a intereselor personale în dauna beneficiului public. Victoria lui Krasnoselski, în acest context, va întări influența politică a holdingului Sheriff în regiune și, de asemenea, va continua dependența economică, politică și militară a Transnistriei față de Federația Rusă. Prin câștigarea acestor alegeri de către Krasnoselski, Rusia își asigură stabilitatea și prezența politică în această regiune. Astfel, șansele de dezvoltare a Transnistriei în contextul actualului regim oligarhic, a dependenței de Federația Rusă, dar și în contextul izolării zonei în urma pandemiei de COVID-19, nu par a prezenta perspective optimiste. Transnistria rămâne, în continuare, ancora care leagă Republica Moldova de Federația Rusă și un moment decisiv în procesul de integrare a Republicii Moldova în UE.

Ecaterina Artiomov

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Citind acum
Close
Back to top button