Ce s-a întâmplat?
În noaptea de 25 martie, Tribunalul Basmanny a arestat patru inculpați în cazul atacului terorist de la Crocus. Dalerjon Mirzoev, Saidakrami Rachabalizoda, Muhammadsobir Fayzov și Shamsiddin Fariduni au fost arestați pentru două luni, până pe 22 mai, cu posibilitatea prelungirii măsurii preventive. Aceștia au fost acuzați de comiterea unui atac terorist soldat cu moartea ca parte a unui grup organizat (clauza „b” din partea 3 a articolului 205 din Codul penal). Întâlnirea a avut loc cu ușile închise la solicitarea anchetei, transmite sursa.
Cei acuzați de atentatul terorist au fost reprezentați în instanță de avocați desemnați, scrie TASS. În nota agenției se precizează că „nici un singur avocat nu s-a oferit voluntar pentru a-i apăra pe inculpații din dosar”. Rachabalizoda și Mirzoev și-au recunoscut pe deplin vinovăția, i s-a spus instanța.
Fotografiile și videoclipurile de la instanță arată că acuzații au fost bătuți puternic: Mirzoev avea bucăți dintr-o pungă la gât, Rachabalizoda avea o ureche bandajată, o parte din care forțele de securitate au tăiat-o în timpul arestării sale și au încercat să-i pună în gură, Fayzov a fost dus în judecată pe targă – pe canalele de telegram au apărut informații că în timpul arestării i-a fost scos ochiul (la întâlnire a stat cu ochii închiși și nu a reacționat la ceea ce se întâmpla). În plus, în a doua zi după atacul terorist, în Z-canale a apărut o fotografie a unuia dintre deținuți, în care stă întins pe podea cu pantalonii trasi în jos, fire de la un dispozitiv din apropiere, pe care forțele de securitate le folosesc pentru tortură cu șocuri electrice, se întind până la partea inferioară a spatelui.
Anterior, The Insider a examinat îmbrăcămintea teroriștilor folosind materiale publicate de Amaq News Agency, o agenție afiliată Statului Islamic (aceste videoclipuri arată prim-planuri cu teroriști care împușcă în oameni). Jurnaliştii au ajuns la concluzia că hainele atacatorilor erau identice cu cele purtate de suspecţi în videoclipurile cu arestări şi interogatorii publicate de forţele de securitate ruse. The Insider concluzionează că materialele prezentate de agenția Amaq și filmările cu arestări și interogatorii filmate de forțele de securitate ruse arată aceleași persoane.
Versiunile sunt difuzate pe canale anonime de telegram despre care departament aparțin forțele de securitate care au participat la tortură. Meduza nu a putut stabili acest lucru din date deschise și înregistrări video. În același timp, avocatul Valery Vetoshkina clarifică: nu există nicio îndoială că aceștia au fost „agenți de stat” – adică cei care au acționat în numele, în numele și în interesul statului.
Cum au reacționat autoritățile la tortură?
Secretarul de presă al președintelui rus Dmitri Peskov a refuzat să răspundă la întrebarea CNN despre semnele de tortură în rândul deținuților. „Las această întrebare fără răspuns”, a spus el.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a numit forțele de securitate care au participat la reținerea acuzatului „bravo” și a cerut uciderea atât a deținuților, cât și a tuturor celor implicați în atacul terorist. „Toata lumea. Cine a plătit, cine a simpatizat, cine a ajutat. Omoara-i pe toti”.
„Oamenii legii își fac treaba. Degenerații care au comis acest atac terorist monstruos trebuie distruși”, a scris președintele Dumei de Stat, Vyacheslav Volodin. Premierul rus Mihail Mishustin a spus că cei responsabili de atac „nu merită milă”.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a acordat premii personalului militar rus care „s-au distins în timpul arestării teroriștilor care au participat la atacul asupra Crocus”. Judecând după videoclipul departamentului, cel puțin patru persoane au participat la ceremonia de premiere. Militarii au primit medalii „Pentru curaj” și medalii „Pentru distincție militară”.
În același timp, activiștii ruși pentru drepturile omului au condamnat violența forțelor de securitate. Organizația pentru drepturile omului Team Against Torture a emis o declarație menționând că „barbaritatea nu ar trebui să fie răspunsul la barbarie”. Alte nouă organizații pentru drepturile omului (inclusiv Fundația Public Verdict și proiectul OVD-Info) au publicat și un apel în care au numit nerespectarea interdicției torturii „un scenariu pentru distrugerea totală a agențiilor de aplicare a legii și transformarea lor într-un detașament paramilitar punitiv”.
Ce ar amenința forțele de securitate dacă legile ar funcționa în Rusia? Evident nu medalii?
După cum s-a menționat mai sus, suntem încrezători că „agenți guvernamentali” au fost implicați în arest, dar nu știm dacă erau cu siguranță forțe de securitate. Dacă acesta este încă cazul, aceștia ar putea fi acuzați de încălcarea părților 4 și 5 ale articolului 286 din Codul penal al Federației Ruse („Depășirea puterilor oficiale”).
Din 2022, articolul 286 din Codul penal al Federației Ruse a inclus părțile speciale 4 și 5, stabilind răspunderea penală pentru tortură (în același timp, activiștii pentru drepturile omului au insistat de mulți ani ca tortura să fie inclusă într-un articol separat din Codul penal). Pedeapsa prevăzută la articolul 286 depinde de gravitatea vătămării sănătăţii cauzate de acuzatul de comiterea unui atac terorist, explică avocata Valeria Vetoshkina. Pedeapsa maximă (dacă acuzatul a fost grav vătămat sau unul dintre ei a fost ucis) este de 15 ani de închisoare.
Dacă anchetatorii ar dori să înăsprească pedepsele, ar putea adăuga acuzații și vătămarea corporală gravă (articolul 111 din Codul penal al Federației Ruse, până la 15 ani de închisoare) – un activist independent pentru drepturile omului, care este, de asemenea, specializat în tortura i-a spus lui Meduza. Aceeași pedeapsă ar putea fi impusă și justițienților – adică persoanelor care urmăresc suspecți cu sprijinul statului, fără a fi funcționari.
Din păcate, articolul 286 practic nu funcționează în Rusia. După cum a calculat Mediazona, în un an și jumătate de la introducerea pedepsei pentru tortură în Rusia, au fost deschise doar 32 de dosare penale, împotriva a 58 de oficiali de securitate au fost aduse acuzații. Au fost deja făcute condamnări în 11 cazuri. Pedeapsa maximă în cazurile în care termenele sunt cunoscute este de cinci ani într-o colonie de maximă securitate, minimul este de 3,5 ani de încercare.
Atacul terorist de la Crocus a ucis cel puțin 139 de persoane. De ce ar trebui să simpatizăm cu oamenii care au comis o astfel de crimă odioasă?
Nu trebuie să simpatizați cu ei – puteți privi situația rațional. Dacă argumentele umaniste (adică refuzul de a răspunde la violențe monstruoase cu aceeași violență) nu vă sunt aproape, merită să luați în considerare consecințele care amenință societatea rusă după ce forțele de securitate au arătat un videoclip cu tortură, iar autoritățile și-au aprobat efectiv metode.
Nu este o coincidență că interzicerea torturii în drepturile omului recunoscute la nivel internațional este absolută și necondiționată, îi explică lui Meduza un activist anonim pentru drepturile omului. Acesta este singurul drept al omului care nu are deloc restricții, spune interlocutorul:
Oamenii nu ar trebui niciodată torturați, deși chiar și dreptul la viață poate fi limitat. Dacă ne uităm la dreptul internațional umanitar, vedem că este o poveste despre în ce circumstanțe, când și câți civili pot fi uciși. Cu tortura există o interdicție strictă și necondiționată. Acest lucru este important deoarece tortura este un instrument de muncă care nu poate asigura dreptate și pedeapsă echitabilă.
Iată argumentele date de avocații și activiștii pentru drepturile omului care lucrează pe tema torturii:
- Dovezile obținute sub tortură nu pot fi folosite în condamnarea într-un dosar penal, amintește Valeria Vetoshkina. Și acest lucru este logic: mulți dintre noi mărturisesc cele mai teribile crime sub tortură – doar pentru a opri hărțuirea.
- Astăzi forțele de securitate îi torturează pe cei acuzați în dosare de terorism, iar mâine vor tortura o persoană reținută pentru că a consumat băuturi alcoolice în locul nepotrivit. Trebuie să ne amintim că oricine poate deveni o victimă a torturii, spune Vetoshkina.
- Tortura este o modalitate de a reproduce violența și criminalitatea suplimentară. Dacă există un organism guvernamental a cărui sarcină este să combată criminalitatea, iar acest organism însuși folosește metode criminale, înseamnă că sistemul de drept distruge sistemul de drept, îi explică lui Meduza un activist anonim pentru drepturile omului.
- Dacă agențiile de aplicare a legii încep să folosească tortura, se transformă în justițieri și efectuează linșaj. În acest caz, ei nu sunt angajați să asigure justiția, ci să se răzbune, spune expertul în Verdictul Public Asmik Novikova. „Dacă suntem de acord că ar trebui pur și simplu să ne răzbunăm pe criminali, atunci nu avem nevoie de forțele de ordine. Putem să ne organizăm și să alergăm să-i prindem pe criminali. Dar dacă credem că ar trebui să existe structuri în stat și societate care să asigure dreptatea, atunci aceste structuri trebuie să se poată abține.”
- Forțele de securitate cărora li se permite să folosească tortura pur și simplu încetează să mai lucreze profesional, continuă Novikova. Dacă agențiile de aplicare a legii nu pot lucra conform regulilor și nu pot folosi tortura pentru a rezolva crimele, atunci pur și simplu nu vor putea lucra diferit și vor deveni o sursă de violență excesivă împotriva tuturor cetățenilor (nu doar a teroriștilor).
- Statul nu poate fi o mașinărie punitivă care acordă indulgență oricărei violențe, explică expertul Public Verdict: „Statul este un sistem de reguli care oferă o anumită predictibilitate și securitate pentru toată lumea”.
În cazul atacului terorist din Primăria Crocus, este aproape imposibil să ne punem la îndoială vinovăția acuzatului (deși trebuie stabilit de instanță în orice caz). Cu toate acestea, forțele de securitate ruse au acuzat deja oameni că pregătesc un atac terorist, pe care activiștii pentru drepturile omului i-au recunoscut ulterior ca nu sunt implicați în incident. Astfel, după atacul terorist din metroul din Sankt Petersburg, produs în aprilie 2017, 11 persoane au fost condamnate. Unii inculpați au spus că au fost torturați într-o „închisoare secretă FSB”. Ulterior, Centrul Memorial pentru drepturile omului a ajuns la concluzia că cel puțin nouă dintre cei condamnați, cu excepția fraților Azimov, erau nevinovați de crima de care au fost acuzați.
Cât de mult va afecta această situație tortura în Rusia? În esență, vor fi mai multe torturi.
Șeful organizației pentru drepturile omului Team Against Torture, Serghei Babinets, într-un interviu acordat Mediazona, a remarcat că înainte de atacul terorist de la Crocus, forțele de ordine au încercat să ascundă tortura:
Au spus că este ceva ieșit din comun. Mai mult, oficiali guvernamentali de rang înalt, inclusiv președintele, au spus că tortura este inacceptabilă. De ce s-a schimbat dramatic această abordare acum? Cred că acest lucru se datorează în primul rând faptului că în ultimii 20 de ani în Rusia nu au existat acte teroriste atât de mari, zgomotoase, crude și înfricoșătoare. Și mulți pur și simplu nu erau pregătiți pentru asta – nu pregătiți emoțional, nu pregătiți psihologic, nu erau pregătiți pe diverse fronturi. Și poate că oamenii au început să-și piardă nervii din cauza asta.
Babinets notează că până în 2022, activiștii pentru drepturile omului au înregistrat din ce în ce mai puține plângeri legate de tortură. „Dar tragediile mari care tulbură societatea schimbă foarte mult întreaga societate”, spune Babinets. „Și doar începutul unei operațiuni militare speciale și faptul că se desfășoară de doi ani poate duce la faptul că normalizarea violenței poate agrava situația cu tortură. […] Cruzimea a scăzut, iar acum ne uităm la aceste imagini și nu este clar ce să facem. Dacă toate acestea sunt puse în așteptare, atunci, cel mai probabil, mulți vor lua asta ca pe un semnal că pot înregistra cu camera, pot bătu și tortura pe cineva.”
Un activist anonim pentru drepturile omului cu care a vorbit Meduza este de acord cu această opinie:
Problema este că statul încearcă să prezinte tortura ca vitejie și un exemplu de muncă. Autoritățile preamăresc acest lucru și ne aruncă praf în ochi. Funcționarea eficientă a sistemului nu se referă la brutalitatea sofisticată cu care torturiți suspecții. Un sistem eficient este angajat în prevenirea, identificarea rețelelor teroriste – și tocmai aceasta este cererea societății, și nu ceea ce vedem acum.
Activistul anonim pentru drepturile omului este, de asemenea, încrezător că reacția guvernului ar putea fi un semnal pentru forțele de securitate de nivel inferior că tortura este acceptabilă într-o situație care o permite. „De exemplu, dacă o persoană este percepută ca un „trădător”, înseamnă că poate fi tratată în acest fel.”
