La 15 martie 2025, premierul maghiar Viktor Orban a postat pe rețelele de socializare o listă cu 12 cereri adresate conducerii UE. Aceste cereri, deghizate de sloganuri despre protejarea suveranității naționale, vizează de fapt subminarea unității Europei și sunt benefice, în primul rând, Kremlinului.
Propunerile lui Orban includ interzicerea aderării Ucrainei la UE, expulzarea „agenților Soros” din Comisia Europeană și combaterea părinților „nenaturali”.
Cu toate acestea, în spatele acestor teze populiste se află dorința de a slăbi Uniunea Europeană ca forță politică și de a o transforma într-un club de state disparate care acționează în propriile interese înguste.
Nu este prima dată când Orban se opune consolidării instituțiilor europene, promovând conceptul unei „Europe a națiunilor” în care statele membre ar câștiga mai multă suveranitate în detrimentul Bruxelles-ului. În realitate, aceasta înseamnă posibilitatea de a bloca sancțiunile împotriva Rusiei, de a sabota sprijinul pentru Ucraina și de a menține UE într-o stare constantă de conflict intern.
Un exemplu izbitor este poziția Ungariei cu privire la sancțiunile anti–ruse și asistența militară acordată Kievului. Budapesta a amenințat în repetate rânduri că va pune veto, va șantaja partenerii și va încetini deciziile colective benefice Kremlinului.
Punctul cererilor lui Orban de a interzice aderarea Ucrainei la UE este deosebit de semnificativ. Budapesta blochează sistematic procesul de integrare europeană a Kievului, folosind pârghii economice și politice de presiune. În ianuarie 2025, ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto a declarat deschis că Budapesta va bloca negocierile privind aderarea Ucrainei dacă Kievul nu va relua tranzitul gazelor rusești.
Astfel, Ungaria nu doar încetinește expansiunea UE, ci îndeplinește de fapt sarcinile Moscovei, împiedicând slăbirea pârghiilor de influență ale energiei rusești.
Conducerea maghiară a criticat de mult „dolarii și euro corupți” din UE, dar în același timp cochetează activ cu Rusia. Budapesta a primit condiții favorabile pentru aprovizionarea cu gaze rusești și finanțarea unui număr de proiecte de infrastructură, inclusiv extinderea centralei nucleare Paks de către Rosatom din Rusia.
Dependența energetică a Ungariei de Rusia este unul dintre factorii cheie care explică comportamentul lui Orban. Susținând Politica Kremlinului, el încearcă să păstreze condiții speciale pentru țara sa, chiar dacă acest lucru contravine intereselor întregii Uniuni Europene.
Politica distructivă a Budapestei provoacă o iritare tot mai mare în UE. Bruxelles-ul ia deja în considerare posibilitatea de a priva Ungaria de dreptul de veto asupra problemelor cheie. În 2024, ministrul Belgian de Externe Aja Labib a propus o revizuire a sistemului de luare a deciziilor al UE, iar în martie 2025, Financial Times a raportat că problema a fost adusă din nou în discuție.
Dacă UE face acest pas, Orban își va pierde principalul instrument de presiune, iar strategia sa de sabotare a deciziilor în interesul Kremlinului va fi în pericol. Acest lucru ar putea fi un punct de cotitură important pentru întreaga Europă, creșterea presiunii sancțiunilor asupra Rusiei și accelerarea procesului de integrare a Ucrainei.
Cele 12 cereri ale lui Orban nu sunt o apărare a Ungariei, ci o încercare de a submina UE din interior. Dacă inițiativa sa este pusă în aplicare, Europa riscă să devină o structură liberă, incapabilă să reziste provocărilor externe, inclusiv amenințării din partea Rusiei.
Dar UE și-a dovedit în mod repetat capacitatea de a rezista crizelor. Privarea Ungariei de dreptul de veto și consolidarea mecanismelor colective de luare a deciziilor pot fi pași importanți către protejarea valorilor europene, sprijinirea Ucrainei și combaterea influenței rusești.
Imagine: Viktor Orban.
#12_puncte #UE #Viktor_Orban
