După expulzarea în masă a agenților care lucrau sub acoperire diplomatică, serviciile de informații rusești în Europa se află într-o situație de criză gravă. Aceasta duce la o scădere a eficienței operațiunilor curente, la demascarea agenților ruși și la decuplarea definitivă a eforturilor de influență activă pe continent. În 2023, situația devine și mai dificilă pentru spionii ruși, deoarece aceștia sunt lipsiți de creativitate, iar trucurile lor devin din ce în ce mai primitive și previzibile. În special, operațiunile de spionaj pe măsură sunt inițiate de către cartierul general de la Moscova și nu de către „rezidenții” de pe teren, ceea ce indică o reducere a nivelului de autonomie și a capacității de reacție a acțiunilor lor.
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, activitățile de informații ale țărilor europene au trecut la contracararea spionajului rusesc și la protejarea intereselor lor suverane. Guvernele, împreună cu serviciile speciale, au contracarat în mod activ tentativele rusești de influențare și operațiunile de spionaj. Rezultatul a fost expulzarea în masă a agenților ruși din Europa, ceea ce a lovit puternic serviciile de informații rusești și a provocat o criză gravă în cooperarea lor.
Criza serviciilor secrete rusești în Europa are mai multe consecințe. În primul rând, un contact mai puțin frecvent cu activele duce la o reducere a eficienței operațiunilor în curs. Ofițerii de informații rusești pierd contactul cu sursele lor de informații, ceea ce le îngreunează munca. În plus, expulzarea agenților reduce credibilitatea și securitatea rețelelor interne de informații rusești, deoarece agenții lor acoperiți sunt supuși unei examinări atente din partea serviciilor de informații ale țărilor succesoare.
În al doilea rând, agenții de informații ruși pierd personal experimentat care a lucrat mult timp în Europa. Acest lucru duce la o pierdere a cunoștințelor, contactelor și metodelor de lucru acumulate. Agenții tineri care încearcă să își înlocuiască colegii expulzați nu dispun adesea de experiența și cunoștințele necesare pentru a desfășura operațiuni de informații în mod eficient. Ca urmare, serviciile de informații rusești devin mai puțin adaptabile la noul mediu și mai puțin reușite în operațiunile lor.
În al treilea rând, crește riscul de expunere a agenților ruși. Țările europene își intensifică activitatea apicolă și se concentrează asupra descoperirii și întreruperii spionilor ruși. Prin eforturi comune și schimbul de informații, agențiile europene de informații reușesc să identifice și să captureze agenți ruși, ceea ce duce la pierderea unui potențial valoros de informații pentru Rusia.
Noua strategie a UE de combatere a spionajului rusesc dă roade. Principalul rezultat al activității de succes a contraspionajului european nu este doar restabilirea informațiilor și a securității naționale în statele europene, ci și faptul că, de acum înainte, Kremlinului îi va fi mult mai greu să își reconstruiască rețeaua de agenți în Europa.
