Începând cu luna octombrie a anului trecut, în contextul majorării prețurilor la nivel european la gazele naturale și în contextul expirării contractului anual de import al gazelor, Moldova a intrat într-o perioadă de criză energetică – stare de alertă/urgență declarată de autorități – care are consecințe importante atât pentru populație, care se confruntă cu facturi tot mai mari la gaz, cât și pentru elita politică de la Chișinău, pentru care gestionarea eficientă a crizei reprezintă provocarea principală a acestui mandat.
Istoric
Problema importului gazului natural și, în general, dependența energetică a Republicii Moldova reprezintă un subiect sensibil încă de la începutul anilor 90. Un exemplu în acest sens este criza gazului din 1994. În decembrie 1993, conform unui studiu realizat de IDIS Viitorul, Gazprom a încheiat un contrat cu condiții înăsprite de livrare a gazului: a majorat prețul gazelor pentru Moldova de la 38,5 la 80 de dolari/1000 metri cubi, a solicitat plăți în avans săptămânale, a impus penalități de 0,35% pe zi la sumele datorate, își asuma responsabilitatea de a sista livrările de gaz natural în cazul neachitării facturilor pe o perioadă de 2 luni. În consecință, datoria Moldovei a crescut la începutul anului de la 22,2 milioane de dolari la 290,8 milioane de dolari la finele anului. Pentru achitarea acestei datorii Guvernul a fost obligat să cedeze în favoarea Gazprom o cotă de 50 la sută+1 din compania Gazsnabtranzit.
Același lucru s-a întâmplat și în anul 1998, an în care datoria Moldovei depășea jumătate de miliard de dolari. Pentru a returna datoria s-a constituit întreprinderea mixtă SA „Moldovagaz” din cota căreia 50% din acțiuni au fost transmise Gazprom-ului (achitarea a 60 milioane de dolari din datorie), guvernului îi revenea 35,3%, regiunii separatiste – 13,4% și 1,3% au rămas în proprietatea unor persoane fizice.
Criza din octombrie
La 30 septembrie 2021 a expirat contractul de import al gazelor dintre Moldovagaz și Gazprom și a fost prelungit, pentru negocieri, încă pentru o lună. Prin urmare, a început o perioadă angoasantă de negocieri a contractului și de căutare a soluțiilor pentru soluționarea crizei energetice.
În perioada 7 – 8 octombrie, vicepremierul Andrei Spînu a participat la Forumul Internațional al Gazelor, desfășurat la Sankt-Petersburg. În 11 octombrie, într-o declarație de presă acesta a subliniat faptul că „prețul stabilit pentru luna octombrie ar fi nejustificat și nerealist pentru Moldova” (creștere de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna septembrie la 790 de dolari luna octombrie), dar și faptul că a inițiat la Petersburg discuții privind implementarea pachetului energetic 3 și solicitarea extinderii contractului cu Gazprom la condițiile anului trecut sau ale anului în curs.
Între timp, în luna octombrie, Moldova a primit doar 67% din cantitatea de gaze naturale necesare furnizate de Gazprom. În aceste condiții, în data de 13 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis să declare stare de alertă în sectorul energetic. De asemenea, guvernarea de la Chișinău a solicitat ajutor din partea statelor UE. În acest sens, Spînu face o vizită în Polonia în vederea negocierilor cu privire la furnizarea de gaze, dar guvernarea face și apelul la transporturi de urgență din România sau Ucraina.
În data de 21 octombrie, are loc o nouă rundă de discuții la Kremlin între vicepremierii Andrei Spînu și Vlad Kulminski, din partea Republicii Moldova și Dmitri Kozak, șef-adjunct al administrației de la Kremlin, Elena Burmistrova, directorul general Gazprom Export, și cu Nikolai Șurghinov, ministrul Energiei din Federația Rusă. Spînu a precizat, în urma întrevederii, că prețul cerut de Gazprom „care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz” și că „Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț mai mare decât toate celelalte state din regiune”. Astfel, vineri, 22 octombrie, Parlamentul a fost convocat pentru a institui stare de urgență ca urmare a eșecului negocierilor în privința contractului și a reducerii volumului livrărilor.
Conform Agora.md, presa rusă a scris după negocieri că partea rusă a oferit un preț de piață corect și cu o reducere suplimentară de 25%, cu condiția returnării, în termen de trei ani, a datoriei de 700 milioane de dolari pentru gazul furnizat. De asemenea, aceasta precizează că Moldova a solicitat un preț la gaz cu 50% mai mic decât prețul de piață. Informația cu privire la condițiile negocierilor a apărut publicată în Kommersant cu referire la o sursă secretă.
A treia rundă de negocieri a avut loc în perioada 27 – 29 octombrie, la Sankt-Petersburg, cu discuțiile purtate între vicepremierul Andrei Spînu și șeful companiei Gazprom, Alexei Miller. Moldova a ajuns în acel moment în atenția presei internaționale. Un articol din Financial Times a afirmat că pe lângă condițiile economice impuse de către furnizorul rus se mai impun și condiții non-financiare, care ar fi menite să slăbească legăturile Moldovei cu UE, și anume, amânarea reformelor pieței energetice din pachetul energetic trei și modificări în acordul său de comerț fără tarife cu UE. În 27 octombrie, Comisia Europeană a anunțat că „acordă 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”.
Într-un final, în urma negocierilor frenetice dintre părți, în data de 29 octombrie, se anunță prelungirea cu cinci ani a contractului de livrare a gazelor începând din 1 noiembrie. În cadrul conferinței de presă din 1 noiembrie, Andrei Spînu, a afirmat că în noul contract s-a utilizat formula de preț propusă de partea moldovenească, că prețul negociat cu Gazprom este mai mic decât prețul de piață, și anume, pentru luna noiembrie urma să fie de aproximativ 450 de dolari pe mia de metri cubi, și, de asemenea, a anunțat efectuarea unui audit independent pentru stabilirea sumei și modalității de plată a datoriei. În plus, ministrul a precizat că noul contract nu prevede nicio condiționalitate politică.
Cu toate acestea, deși prelungirea contractului a fost prezentată ca o victorie a negociatorilor, tariful la gaz pentru populație s-a majorat de la 4,29 lei la 11,08 lei, lucru care a determinat creșterea nemulțumirilor populației față de guvernare. Pentru ieșirea din această situație, în data de 10 noiembrie, guvernul a anunțat o serie de compensații pentru consumatori.
Situația actuală
În urma depășirii crizei din octombrie, decidenții politici de la Chișinău afirmau încrezători victoria asupra gigantului Gazprom. Totuși, în 22 noiembrie, concernul Gazprom anunță că va întrerupe livrările de gaz în următoarele 48 de ore dacă Moldova nu plătește factura pe octombrie, avansul de 50% din noiembrie și o datorie de 70 milioane dolari. La sfârșitul lunii noiembrie, Parlamentul a fost nevoit să aprobe acordarea a 1,4 miliarde de lei moldovenești din bugetul de stat pentru plata acestor datorii.
Problemele însă nu se opresc nici în anul 2022. La 4 ianuarie, Maia Sandu, convoacă o ședință de urgență a CSS pentru a lua în discuție „situația din sectorul energetic în urma creșterii semnificative a prețurilor de achiziție la gazele naturale pe piața europeană”. Astfel, la începutul lunii ianuarie se conturează o nouă criză a gazului. Acest lucru s-ar datora faptului că prețul gazelor cumpărate în ianuarie din Rusia este de 646 dolari/mia de metri cubi. Conform directorului Agenției pentru Reglementare în Energetică, Octavian Calmîc, „în luna decembrie prețul de achiziție a fost de 550 de dolari pentru o mie de metri cubi (în noiembrie a fost de circa 450 dolari), dar noi am aprobat, în scopuri tarifare, un tarif de 430 dolari”. Altfel spus, achizițiile vor fi în această lună cu 200 de dolari mai scumpe decât prețul prevăzut în tarife.
Luni, în 10 ianuarie, vicepremierul Andrei Spînu a avut o nouă discuție cu Alexei Miller căruia i-a solicitat amânarea avansului pentru consumul de gaze naturale pentru luna ianuarie. Suma avansului, conform spuselor acestuia, este de 63 de milioane, Moldovagaz poate achita însă doar 30 – 35 milioane de euro. Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale s-au întrunit în data de 11 ianuarie și au adoptat o serie de decizii, cum ar fi: raționalizarea consumului de gaz pentru instituțiile publice, inițierea negocierilor cu privire la extinderea termenului de plată, posibilitatea contractării unui credit comercial de către Moldovagaz pentru achitarea deficitului, posibilitatea de a amâna plata TVA-ului de către Moldovagaz pentru perioada rece și, nu în ultimul rând, posibilitatea creșterii tarifului la gazele naturale. Toate soluțiile identificate de autorități sunt însă problematice. Amânarea datoriei, de exemplu, depinde doar de bunăvoința Gazpromului. Contractarea împrumutului de către Moldovagaz este îngreunată de datoriile istorice ale companiei și de perioada scurtă pentru demararea procedurilor. De asemenea, amânarea plății TVA-ului este o măsură insuficientă pentru cumularea deficitului. Autoritățile nu au exclus, prin urmare, posibilitatea întreruperii livrării gazului de către concernul Gazprom.
Între timp, critica la adresa decidenților politici de la Chișinău ia amploare. Guvernului i se reproșează lipsa de transparență și comunicarea deficitară în negocierea prelungirii contractului de furnizare cu Gazprom. O altă critică la adresa guvernării este incapacitatea de a anticipa consecințele scumpirii gazului pe piața mondială și ajustarea acestora la prețurile din Moldova. De asemenea, posibilitatea creșterii tarifului la gazul natural pentru consumatorii finali (estimată până la 14,4 lei) provoacă nemulțumiri și presiuni financiare majore în rândurile populației.
Ecaterina Artiomov
