Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova după ce a fost debarcat de la putere în vara lui 2019, şi-a anunţat revenirea în politica moldovenească, deocamdată de la distanță, invocând dosarele penale în care este cercetat de justiția din Moldova, transmite sursa.
Într-un interviu oferit prin intermediul avocatului său portalului tribuna.md, Plahotniuc susține că dosarele penale în care este vizat, inclusiv în „furtul miliardului”, sunt deschise de actuala guvernare și se declară nevinovat, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.
A găsit deja cine-i vinovat de toate relele
Totodată, el acuză actuala guvernare de toate relele şi susţine că aceasta ar fi vinovată de actuala criză socială şi economică şi se laudă cu stabilitatea şi succesele economice din perioada guvernării PDM.
Plahotniuc foloseşte mai multe date şi cifre pentru a demonstra succesele în perioada guvernării sale şi insuccesele actualei guvernări. Una din ţintele sale este datoria de stat internă şi externă, care potrivit lui Plahotniuc ar fi crescut cel mai tare pe timpul Guvernului PAS.
„S-a plecat în vara anului 2019 de la o datorie de stat de 54,4 miliarde de lei, însă astăzi (după 3 ani de guvernare) este înregistrat un nou record de datorie al Statului R. Moldova, care este de circa 85,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că datoria în doar 3 ani a crescut cu aproape cu 60%, adică cu 31,1 miliarde, dintre care datoria externă a crescut cu 21,6 miliarde de lei sau aproape de 3 ori mai mult decât au împrumutat democrații în trei ani de guvernare. Și unde sunt acum banii împrumutați de PAS, adică 31,1 miliarde de lei? Desigur că s-au dus pe apa sâmbetei …”, susţine Plahotniuc în „interviu”.
Mold-Street.com a verificat aceste cifre
Într-adevăr, din iunie 2019, când Plahotniuc a fugit din Republica Moldova, şi până la finele lunii septembrie 2022, datoria de stat internă şi externă a crescut cu 31,1 miliarde de lei, dar să pui toată această creştere doar pe seama PAS şi a şefei statului este curată manipulare, folosită pe larg şi în trecut pe timpul guvernării democrate.
Guvernul Maia Sandu: datoria scade cu două miliarde
Perioada de după plecarea lui Plahotniuc poate fi divizată în patru părţi.
Prima este perioada Guvernului condus de Maia Sandu – iunie-noiembrie 2019, când datoria de stat din contră scade cu circa două miliarde de lei. Adică avem de fapt o evoluţie inversă afirmaţiilor lui Plahotniuc.
Explicaţia este însă simplă: donatorii încă nu reuşiseră să transfere banii promişi şi negociaţi de către Guvernul Sandu, dar şi faptul că Executivul s-a împrumutat mai puţin de pe piaţa internă.
Recordul lui Chicu – creştere cu 15 miliarde de lei în decurs de un an
A două perioadă este Guvernul condus de Ion Chicu, fost ministru al Finanţelor în Guvernul democrat condus de Pavel Filip. Guvernul Chicu a fost susţinut de socialişti şi de Igor Dodon, dar avea în componenţa sa şi câţiva miniştri democraţi.
Astfel, în anul 2020 se atestă o creştere cu peste 15,3 miliarde de lei a datoriei de stat interne şi externe. Este un salt cu peste 29%, doar în decursul a unui an.
Este adevărat că a fost anul pandemiei COVID-19 şi creditorii externi au fost darnici. În plus, Guvernul Chicu s-a împrumutat masiv şi de pe piaţa internă, în special de la băncile locale, majorând datoria internă cu peste 6 miliarde de lei.
Datoria putea creşte şi mai tare, dacă era aprobat şi creditul de circa 200 de milioane de euro de la Guvernul Rusiei.
A treia perioadă este după ce Maia Sandu a devenit preşedinţa ţării, iar Ion Chicu şi-a dat demisia la finele lunii decembrie 2020.
Până în august 2021, interimatul a fost asigurat de ministrul de Externe Aureliu Ciocoi. Nici aici nu putem spune că a fost o guvernare PAS, mai degrabă o coabitare între şefa statului şi rămăşiţele Guvernului Chicu. În plus, PAS nu avea o majoritate în Parlament pentru a vota ceva decisiv.
În prima jumătate a anului 2021, adică până la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, datoria de stat a crescut cu încă 7,76 miliarde de lei, inclusiv cinci miliarde de lei, din contul creditării de la băncile locale.
În iulie 2021, datoria de stat era de 75,5 miliarde de lei
Aşa că în iulie-august 2021, momentul când echipa PAS a preluat puterea reală în Republica Moldova, adică Parlamentul şi Guvernul, datoria de stat era de circa 75,5 miliarde de lei.
De atunci începe a patra perioadă de calcul şi până la finele lunii septembrie 2022, datoria de stat s-a majorat cu aproape 10 miliarde de lei sau cu 13%.
Saltul este unul explicabil, dacă luăm în calcul impactul scumpirii de câteva ori a gazelor şi a altor resurse energetice, criza energetică, dar mai ales războiul din Ucraina şi numărul mare de refugiaţi.
Totuşi, ritmul de creştere este de două ori şi ceva mai mic decât în 2020, pe timpul Guvernului Chicu, şi de aproape cinci ori decât pe timpul Guvernului democrat condus de Pavel Filip.
Pe timpul lui Plahotniuc datoria de stat a crescut cu 62%
Cifrele Ministerului Finanţelor arată că, din ianuarie 2016 şi până în iunie 2019, cât a guvernat oficial PDM şi Plahotniuc, datoria de stat a crescut cu 21 de miliarde de lei sau cu circa 62%.
Şi acest salt are o explicaţie logică: în octombrie 2016, Parlamentul dominat de democraţi a votat Legea nr. 235/2016, prin care a devenit datorie de stat suma de 13,34 miliarde de lei, restantă la rambursarea creditului de urgenţă acordat în noiembrie 2014 de Banca Naţională, pentru a acoperi gaura de circa un miliard de dolari, formată la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Pentru rambursarea acestei datorii au fost emise obligațiuni de stat pe termen de până la 25 de ani şi în fiecare an de la bugetul de stat se duc pentru aceasta circa 800 de milioane de lei.
#Datoria_de_stat #analiză #Plahotniuc #Chicu/Dodon #Sandu/PAS
