Demisia premierului Republicii Moldova: criză politică sau pregătirea unei resetări a puterii?
Demisia neașteptată a prim-ministrului Alexandru Munteanu a devenit unul dintre cele mai importante evenimente politice din ultimele luni în Republica Moldova. Plecarea sa a generat întrebări privind stabilitatea puterii, posibilele divergențe din interiorul partidului de guvernământ PAS și perspectivele formării unui nou Guvern.
Despre aceasta informează newsmaker.md.
Munteanu a demisionat invocând principii personale
Pe 3 iulie, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia, declarând că nu mai poate exercita funcția de prim-ministru în conformitate cu propriile convingeri și principii.
Premierul nu a oferit detalii suplimentare privind motivele deciziei sale. La scurt timp, președinta Maia Sandu a confirmat primirea cererii de demisie și i-a mulțumit lui Munteanu pentru activitatea sa, subliniind că acesta a acționat întotdeauna cu cele mai bune intenții.
Șefa statului a anunțat că, săptămâna viitoare, vor avea loc consultări cu fracțiunile parlamentare privind desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.
Demisia a avut loc pe fondul mai multor scandaluri
Plecarea lui Munteanu coincide cu o serie de investigații răsunătoare în instituțiile statului.
În centrul atenției s-a aflat întreprinderea de stat MoldATSA, unde în urma unor verificări au fost identificate nereguli legate de numiri și de nivelul salariilor conducerii. În plus, Centrul Național Anticorupție a desfășurat controale și în alte instituții publice.
Cu toate acestea, Maia Sandu a respins speculațiile potrivit cărora demisia ar fi fost provocată de divergențe privind lupta împotriva corupției. Potrivit acesteia, între premier și unii membri ai Guvernului au existat neînțelegeri profesionale și personale, însă nu este vorba despre o ruptură în interiorul puterii.
Guvernul reformelor nepopulare
Cabinetul condus de Munteanu a venit la putere la sfârșitul anului 2025 și avea misiunea de a implementa o serie de reforme dificile, de la modificări fiscale până la transformări administrative.
Multe dintre aceste inițiative au fost criticate atât de opoziție, cât și de unele persoane din interiorul echipei de guvernare. Potrivit unor experți, tocmai necesitatea adoptării unor măsuri nepopulare a făcut ca Guvernul să devină ținta nemulțumirii publice.
Analiștii politici remarcă faptul că nivelul de încredere în Alexandru Munteanu a rămas redus, iar executivul său nu a reușit să construiască un sprijin politic solid.
Cine va fi noul premier?
Principala întrebare este acum cine va conduce viitorul Guvern.
Experții consideră că noul prim-ministru va trebui să activeze într-un context extrem de complicat: să gestioneze problemele socio-economice acumulate, să continue reformele și, în același timp, să pregătească țara pentru viitoarele campanii electorale.
Unii analiști îl descriu deja pe viitorul șef al Executivului drept un „premier kamikaze”, deoarece va trebui să își asume responsabilitatea pentru cele mai dificile decizii ale actualei guvernări.
Există riscul alegerilor anticipate?
După demisia Guvernului, președinta trebuie să propună un candidat la funcția de prim-ministru, care urmează să fie aprobat de Parlament.
Dacă Parlamentul nu va reuși de două ori să învestească un nou Guvern în termenul prevăzut de Constituție, poate apărea posibilitatea dizolvării legislativului și organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Deocamdată, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) deține majoritatea parlamentară, însă experții nu exclud faptul că procesul de formare a unui nou cabinet ar putea fi mai complicat decât în cazul precedentelor desemnări.
În următoarele săptămâni va deveni clar dacă puterea va reuși să ajungă rapid la un acord privind noul Guvern sau dacă Republica Moldova se va confrunta cu perspectiva unei campanii electorale anticipate.
