Ideea trimiterii trupelor europene de menținere a păcii în Ucraina se conturează treptat în ceața diplomației. Realitățile politice și militare impun țărilor europene să caute modalități de întărire a securității regiunii și de prevenire a agresiunii continue din partea Rusiei. Totuși, problema desfășurării trupelor de menținere a păcii este însoțită de numeroase contradicții și calcule geopolitice complicate.
Politica confruntațională a fostului președinte american Donald Trump față de aliații europeni, precum și abordările sale schimbătoare față de Moscova și Kiev, împing țările europene către acțiuni proprii. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a declarat că Marea Britanie este pregătită să trimită trupe în Ucraina, subliniind necesitatea unei implicări active a Europei în asigurarea păcii.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menționat că Europa este pregătită să își asume inițiativa de a oferi garanții de securitate Ucrainei. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat că țările europene sunt unite în dorința de a susține Ucraina și de a asigura pacea pe termen lung. Totuși, diviziunile dintre liderii europeni indică faptul că încă nu există o strategie unitară.
Conform The Financial Times, la o întâlnire de urgență la Paris, Germania, Italia, Polonia și Spania s-au exprimat împotriva trimiterii propriilor trupe în Ucraina, în timp ce Franța, Marea Britanie și Suedia și-au arătat disponibilitatea pentru desfășurarea unor contingente. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că desfășurarea trupelor de menținere a păcii este un pas complicat și incert, care nu garantează o pace durabilă.
În ciuda scepticismului actual, pozițiile unor țări pot să se schimbe sub influența negocierilor internaționale, alegerilor interne și a situației militare din Ucraina. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a afirmat că discuțiile despre trupele de menținere a păcii vor putea avea loc doar după stabilirea unei păci durabile, însă poziția sa poate suferi modificări după alegerile din Germania.
The Telegraph relatează că la Paris a fost prezentat un plan comun al Marii Britanii și Franței privind crearea unor forțe de securitate în Ucraina. Acesta presupune desfășurarea a până la 30.000 de militari în orașele ucrainene, porturi și obiective de infrastructură critică aflate departe de linia frontului. Forțele europene vor trebui să monitorizeze situația cu ajutorul dronelor, sateliților și aviației.
De asemenea, se ia în considerare utilizarea avioanelor de vânătoare Typhoon ale Marii Britanii pentru patrularea spațiului aerian al Ucrainei după semnarea unui acord de pace. Se preconizează și trimiterea de nave de patrulare ale marinei pentru monitorizarea amenințărilor rusești asupra rutelor comerciale din Marea Neagră.
Keir Starmer intenționează să obțină sprijinul lui Donald Trump pentru misiunea de menținere a păcii. Totuși, nu există încă o decizie privind încetarea focului. Un semnal important este schimbarea opiniei publice din Germania: conform unui sondaj al Institutului Forsa, 49% dintre cetățeni susțin trimiterea trupelor germane în Ucraina, iar 44% sunt împotrivă.
În afară de Franța și Marea Britanie, Olanda este, de asemenea, dispusă să ia în considerare trimiterea trupelor de menținere a păcii, în cazul în care va fi semnat un acord de pace. Totuși, în Olanda există o opoziție internă față de această decizie. În Suedia, ministrul de Externe, Maria Malmer Stenergard, a acceptat posibilitatea participării țării sale la misiune.
Pentru desfășurarea misiunii de menținere a păcii este necesar consimțământul nu doar al țărilor europene, ci și al Rusiei. Reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că trimiterea trupelor fără mandatul Consiliului de Securitate al ONU va însemna implicarea acestora în conflict și le va face o țintă militară legitimă. Moscova a declarat de mai multe ori că prezența trupelor NATO în Ucraina este inacceptabilă pentru ea.
Totuși, negocierile dintre SUA și Rusia ar putea influența poziția Kremlinului. Donald Trump, dacă va reveni la putere, ar putea să nu se opună unei misiuni europene de menținere a păcii, ceea ce ar schimba peisajul diplomatic. Totuși, Kremlinul va încerca să minimizeze influența acestor forțe, propunându-le funcții limitate de observare.
Pentru Ucraina, desfășurarea trupelor europene de menținere a păcii este un element-cheie pentru prevenirea unei noi agresiuni din partea Rusiei. Totuși, este important ca contingentul să aibă un mandat clar pentru utilizarea forței și să nu fie doar o misiune de observare. Kievul insistă și pentru plasarea trupelor de menținere a păcii de-a lungul liniei de demarcație, și nu în zonele din spatele frontului, cum propune Franța.
Experții subliniază că numărul contingentului ar trebui să fie de cel puțin 100.000 de persoane, având în vedere complexitatea și amploarea misiunii potențiale. Varianta optimă este participarea țărilor europene, însă fără prezența militarilor americani, eficiența misiunii putând fi pusă sub semnul întrebării.
Problema trimiterii trupelor de menținere a păcii în Ucraina rămâne nerezolvată și depinde de o multitudine de factori, de la procesele politice interne din țările UE la negocierile dintre Washington și Moscova. Europa este conștientă de necesitatea asumării responsabilității proprii pentru securitatea regiunii, dar decizia finală va fi luată în funcție de evoluția situației militare și diplomatice. Deocamdată, procesul rămâne complicat și stratificat, iar viitorul misiunii de menținere a păcii rămâne incert.
Imagine: ilustrativa, sursa
