Croația se poate alătura spațiului Schengen, au decis joi guvernele Uniunii Europene. Această decizie a fost luată după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient granițele externe ale blocului comunitar, chiar dacă intrarea în Spațiul Schengen a Croației a fost un subiect sensibil din cauza migrației. Sursă.
„Croația este pregătită”, a anunțat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă, după ce miniștrii de interne ai blocului comunitar european au convenit asupra unui acord în acest sens. Comisia recomandase includerea Croației în spațiul Schengen în octombrie 2019.
Croația, care a devenit membră a UE în 2013 și care vrea să intre și în zona euro, a recunoscut în octombrie că ofițerii săi de poliție au participat la o respingere violentă a migranților la granița cu Bosnia, refuzându-le dreptul de a solicita azil în UE.
Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a făcut eforturi exagerate pentru a demonstra UE că poate opri migranții fără acte care trec în bloc, pentru a adera la Schengen.
Nu se știe deocamdată data la care Croația va adera la zona Schengen, care este văzută ca una dintre cele mai mari realizări ale UE, un semnal al unei Europe din ce în ce mai integrate și mai unite.
Deși circulația nestingherită a permis cetățenilor să trăiască și să lucreze peste granițele UE, pandemia de COVID-19 a restrâns multe libertăți în privința călătoriei.
Spațiul Schengen numără 26 de membri, inclusiv Elveția și Norvegia, țări din afara UE.
În afară de Croația, celelalte state membre UE care nu fac parte din Schengen sunt Bulgaria, România, Cipru și Irlanda.
Eliminarea frontierelor interne a avut drept consecință consolidarea frontierelor externe ale spațiului Schengen. Statele membre situate la frontierele acestuia sunt, așadar, responsabile de organizarea unor controale riguroase la aceste frontiere și de eliberarea, dacă este cazul, de vize de scurtă ședere.
Aderarea la Schengen implică, de asemenea, participarea la cooperare polițienească în vederea combaterii crimei organizate sau a terorismului, în special prin partajarea datelor, cum ar fi în cadrul Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Chiar dacă frontierele interne ar trebui să existe doar pe hârtie în spațiul Schengen, multe state membre au reintrodus controale la frontiere din motive de combatere a terorismului sau recent din cauza pandemiei de COVID-19.
