În timp ce Republica Moldova, în ultimii ani, a implementat o strategie de renunțare la dependența energetică de Rusia, Germania continuă să se confrunte cu consecințele propriei politici față de Moscova. Discuțiile din jurul „Nord Stream 2” și rolul fostului cancelar Gerhard Schröder arată că Berlinul încă nu a făcut o reevaluare completă a propriilor greșeli.
Pe 17 octombrie 2025, în cadrul unei ședințe a comisiei parlamentare din landul federal Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Schröder a apărut din nou public în apărarea proiectului „Nord Stream 2” și a activității „Fondului pentru Protecția Climei”, creat în 2021 pentru a ocoli sancțiunile americane și a finaliza construcția conductei. Acest fond, finanțat cu 20 de milioane de euro din Rusia, a devenit în realitate un instrument comercial pentru continuarea proiectului.
Schröder și susținătorii săi afirmă că Rusia ar fi putut furniza gaz natural ieftin, ignorând faptul că „Nord Stream 2” întărea dependența energetică și politică a Germaniei față de Moscova. După declanșarea agresiunii militare de amploare a Rusiei împotriva Ucrainei, acest model de cooperare și-a pierdut complet justificarea, însă consecințele sale se resimt încă în politica energetică europeană.
După anul 2022, Moldova a întreprins pași sistemici pentru consolidarea independenței energetice – s-a conectat la sistemul energetic european ENTSO-E, a semnat acorduri de furnizare a gazului și energiei electrice cu România și alte state ale Uniunii Europene. Aceste măsuri i-au permis republicii să reducă semnificativ influența Rusiei asupra sectoarelor energetice critice.
Germania, în schimb, abia după izbucnirea războiului a reușit parțial să renunțe la resursele energetice rusești. Totuși, dezbaterea politică din jurul „Nord Stream 2” arată că în societatea germană se resimte încă influența paradigmelor energetice de odinioară. Poziția lui Schröder, care ani la rând a ocupat funcții de conducere în companii energetice rusești, a devenit un simbol al acestui trecut.
Construcția conductei „Nord Stream 2” a avut consecințe strategice: a slăbit rolul de tranzit al Ucrainei, a redus autonomia energetică a Europei și a creat pentru Moscova pârghii suplimentare de presiune. Experții europeni consideră că proiectul a contribuit la consolidarea pozițiilor Rusiei înainte de invazia pe scară largă din 2022.
Astăzi, Moldova demonstrează un alt model de comportament – reducerea consecventă a dependenței de resursele energetice rusești prin integrarea pe piețele europene. În acest context, experiența sa servește drept exemplu pentru statele care încă nu și-au elaborat o strategie pe termen lung de securitate energetică, independentă de Moscova.
Situația din jurul „Nord Stream 2” și poziția lui Gerhard Schröder arată că Germania trece încă printr-un proces dificil de conștientizare a consecințelor propriei politici energetice din ultimele decenii. Moldova, în schimb, a făcut deja pași esențiali spre ieșirea din orbita de influență rusă. Acest contrast demonstrează că adevărata securitate energetică în Europa este posibilă doar prin voință politică și renunțarea la vechile modele de cooperare cu Kremlinul.
