Pe 20 februarie, purtătorul de cuvânt al Secretarului General al ONU, Stephane Dujarric, a confirmat că organizația nu pune sub semnul întrebării legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Această recunoaștere este importantă în contextul războiului informațional, când Rusia încearcă să submineze încrederea în guvernul ucrainean prin răspândirea unei narațiuni despre ilegitimitatea acestuia.
ONU a subliniat că Zelenski a fost ales în urma unor alegeri democratice, iar amânarea următoarelor alegeri prezidențiale a avut loc în deplină conformitate cu Constituția Ucrainei în legătură cu războiul. Această decizie este susținută și de opinia publică: conform datelor Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev, 57% dintre ucraineni au încredere în actualul președinte, iar 60% dintre cei chestionați de Rating Sociological Group nu susțin organizarea de alegeri în timpul unui război.
Cu toate acestea, presiunea externă asupra lui Zelenski este în creștere, în special din partea administrației Donald Trump. Trump crede că, din cauza cantității semnificative de ajutor acordat de SUA Ucrainei (120 de miliarde de dolari în trei ani), se presupune că are dreptul de a cere concesii de la Zelenski. Pretenția sa de ajutor de 350 de miliarde de dolari este o exagerare deliberată, menită să crească presiunea.
La început, echipa lui Zelenski a încercat să-și demonstreze loialitatea față de Trump, subliniind că principala problemă a fost Putin. Cu toate acestea, după mai multe evenimente, situația s-a schimbat. Declarațiile lui Trump și ale consilierilor săi, precum posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa sau refuzul de a sprijini aderarea Ucrainei la NATO, au provocat îngrijorare la Kiev. De asemenea, au fost făcute propuneri pentru un acord privind resursele minerale ale Ucrainei în condiții nefavorabile.
Echipa lui Trump consideră că organizarea alegerilor în Ucraina este un element cheie al acordului său cu Putin. Ei îl consideră pe Zelenski prea independent și sugerează că un alt președinte ar fi mai îngăduitor. În același timp, Ucraina înțelege bine că alegerile în timpul războiului sunt un scenariu care este benefic Rusiei. Ele ar putea duce la paralizie politică, o armată slăbită și riscul unei noi invazii.
Trump a sugerat, de asemenea, posibilitatea de a reduce ajutorul militar, de a închide sistemele de comunicații Starlink și de a opri partajarea informațiilor, ceea ce ar avea un impact critic asupra capacității de apărare a Ucrainei. În astfel de circumstanțe, Kievul se confruntă cu o alegere dificilă: să-și asume riscul de a organiza alegeri sau să reziste presiunii externe, riscând să piardă sprijinul SUA.
Astfel, presiunea politică din partea lui Trump și dezinformarea rusă creează un mediu dificil pentru Ucraina. Statele Unite, Ucraina și țările UE trebuie să găsească un echilibru între stabilitatea internă și diplomația externă pentru a preveni subminarea securității întregului continent european.
