NYT: Rusia a desfășurat o amplă campanie de destabilizare a Moldovei și de blocare a parcursului european

Rusia a desfășurat timp de mai mulți ani în Moldova o operațiune de amploare menită să influențeze politica internă a țării, încercând să slăbească guvernarea prooccidentală condusă de Maia Sandu și să împiedice apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană. Despre acest lucru scrie The New York Times, într-o investigație bazată pe interviuri cu reprezentanți ai structurilor de securitate din Moldova, serviciilor de informații occidentale, participanți la programe rusești și pe analiza a mii de documente.

Potrivit publicației, campania rusă a inclus coruperea alegătorilor, implicarea unor preoți ortodocși, atacuri cibernetice, dezinformare și pregătirea unor grupuri pentru organizarea de proteste și tulburări.

Pregătirea unor „unități de șoc” în Serbia și Rusia

Unul dintre cele mai serioase elemente ale operațiunii l-au constituit taberele de instruire organizate de structuri rusești.

În 2025, într-o stațiune din vestul Serbiei se adunau în principal cetățeni ai Republicii Moldova. Participanților li se ofereau aproximativ 400 de dolari pentru un curs de trei-patru zile.

Potrivit autorităților moldovene și serviciilor de informații occidentale, participanții nu erau instruiți doar în activități politice. Aceștia învățau să spargă cordoane de poliție, să incendieze clădiri, să utilizeze arme și să organizeze proteste în masă.

Potrivit a trei surse occidentale din domeniul informațiilor, la organizarea instruirilor ar fi fost implicați reprezentanți ai serviciului rus de informații militare GRU.

O altă tabără funcționa în apropiere de Moscova. Acolo, peste 100 de tineri cetățeni moldoveni învățau să utilizeze dispozitive incendiare, explozibili artizanali și drone dotate pentru lansarea unor dispozitive explozive.

Sute de mii de dolari pentru campania politică

O altă direcție a operațiunii ruse a fost sistemul de corupere în masă a alegătorilor și activiștilor.

Potrivit investigației, un rol central în această schemă l-ar fi avut omul de afaceri și politicianul moldovean Ilan Șor, care, după plecarea din Moldova, s-a stabilit în Rusia.

Prin structuri afiliate acestuia erau create pe rețelele sociale grupuri de activiști cărora li se ofereau bani pentru participarea la proteste, distribuirea unor publicații și promovarea mesajelor împotriva guvernării Sandu și a parcursului european al Moldovei.

Jurnaliștii au intrat în posesia unor documente potrivit cărora, în cele patru luni dinaintea referendumului privind integrarea europeană a Moldovei din 2024, 38.000 de activiști ar fi primit aproape 20 de milioane de dolari.

În total, baza de date a operațiunii ar fi conținut informații despre peste 150.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, implicați în diferite forme de activitate politică.

Sistemul funcționa prin Telegram

Pentru coordonarea participanților erau utilizate aproximativ 240 de boți Telegram.

Organizatorii împărțeau participanții în mai multe niveluri: de la simpli „susținători” până la zeci de mii de activiști și aproximativ 1.200 de coordonatori locali.

În cadrul sistemului erau monitorizate publicațiile utilizatorilor pe rețelele sociale, participarea la proteste și îndeplinirea sarcinilor stabilite.

Unul dintre principalele mesaje ale propagandei ruse era că apropierea Moldovei de Occident ar duce la repetarea scenariului ucrainean — război, victime și distrugeri.

În campanie au fost implicați și preoți ortodocși

O direcție distinctă a operațiunii, potrivit investigației, a fost legată de clerul ortodox.

Începând din vara anului 2024, sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia sub pretextul unor pelerinaje. Acolo li s-ar fi oferit carduri bancare ale Promsviazbank, instituție financiară rusă asociată sectorului de apărare.

Potrivit autorităților moldovene, unii preoți primeau aproximativ 1.000 de dolari pentru promovarea unor narațiuni proruse și îndemnuri de a respinge referendumul privind aderarea Moldovei la UE.

Unii reprezentanți ai clerului s-au pronunțat public împotriva integrării europene și a guvernării Maiei Sandu de la amvoanele bisericilor.

Moscova a încercat să influențeze alegerile din 2025

Punctul culminant al operațiunii l-au constituit alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Potrivit investigației, structurile ruse intenționau să utilizeze simultan persoane instruite în tabere, atacuri cibernetice, propagandă și coruperea alegătorilor.

Autoritățile moldovene au declarat că în țară erau planificate provocări și tulburări violente.

Hackerii ruși ar fi încercat, de asemenea, să pătrundă în sistemele Comisiei Electorale Centrale și ar fi obținut controlul asupra a mii de routere personale.

Cu sprijinul partenerilor occidentali, structurile de forță din Moldova au efectuat sute de percheziții și rețineri. Specialiștii în securitate cibernetică au reușit să blocheze o parte semnificativă a atacurilor.

În cele din urmă, autoritățile au reușit să evite izbucnirea unor tulburări de amploare, iar partidul Maiei Sandu a obținut peste 50% din voturi, în mare parte datorită sprijinului diasporei moldovenești.

De ce Moldova este atât de importantă pentru Kremlin

Potrivit unor surse occidentale din domeniul informațiilor, Moldova ocupă locul al doilea după Ucraina printre prioritățile de politică externă ale Kremlinului în cadrul strategiei actuale.

Țara este situată între Ucraina și statele NATO, iar pe teritoriul său se află regiunea transnistreană controlată de autoritățile separatiste și unde este staționat un contingent militar rus.

Potrivit interlocutorilor The New York Times, Moscova consideră Moldova un potențial cap de pod pentru exercitarea presiunilor asupra Ucrainei și Uniunii Europene.

Un rol important îl are și obiectivul guvernării Sandu de a obține aderarea țării la UE.

Moscova continuă presiunile

Potrivit investigației, strategia rusă nu s-a încheiat după alegeri.

În 2026, consecințele presiunilor militare ruse au afectat și infrastructura energetică de care depinde aprovizionarea Moldovei cu energie electrică.

Atacurile ruse asupra unor obiective din Ucraina au dus la deteriorarea liniilor energetice prin care Moldova primește o parte importantă din energia electrică. Acest lucru a fost însoțit de întreruperi de energie electrică și de presiuni suplimentare asupra infrastructurii țării.

Autoritățile moldovene consideră că Moscova urmărește epuizarea pe termen lung a resurselor statului și ale societății.

„Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul”, a declarat directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Moldova, Mihai Lupășcu, comentând campania rusă.

Astfel, investigația The New York Times arată că confruntarea dintre Moldova și Rusia depășește cu mult limitele unei lupte politice obișnuite: Chișinăul rămâne una dintre principalele direcții ale strategiei hibride ruse în Europa, iar încercările de a influența cursul politic al țării continuă.