Recent UE a oferit Republicii Moldova un pachet de asistență macro financiară, care ar include 150 milioane de euro. Reieșind din experiențele guvernelor precedente și din atitudinea generală a populației față de împrumuturi, această știre a generat o diversitate de opinii la nivel local. În acest articol analizăm această ofertă a Uniunii Europene și o comparăm cu alte oferte de susținere macro financiară care au fost disponibile pentru Republica Moldova.
Suport financiar – instrument indispensabil pentru Republica Moldova
Această afirmație, de fapt, nu este valabilă doar pentru țara noastră. A devenit un lucru firesc faptul că unele țări contractează împrumuturi pentru a-și acoperi anumite necesități sau pentru a pune în funcțiune anumite reforme sau planuri de implementare. În acest sens, scepticii înrăiți care susțin că Republica Moldova nu ar trebui să accepte nici un suport financiar ar trebui să înțeleagă că, momentan, pentru a onora calea schimbărilor, țara pur și simplu are nevoie de mai multe resurse, decât cele de care dispune.
În această ordine de idei, devine evident, contractarea împrumuturilor și acceptarea suporturilor financiare reprezintă un instrument vital pentru țara noastră. Astfel, întrebarea constă doar în faptul de unde ar trebui contractate aceste suporturi financiare. În acest sens, Republica Moldova nu are atât de multe opțiuni – până în prezent relații de lungă durată pe partea de sprijin financiar au fost dezvoltate cu Uniunea Europeană, FMI și Federația Rusă. În continuare discutăm puțin despre aceste surse.
De ce pachetul oferit de către UE este rentabil pentru Republica Moldova?
Să vorbim puțin despre oferta propriu-zisă. Pachetul financiar de 150 milioane de euro, propus de Comisia Europeană pentru Chișinău, va contribui la stabilizarea economiei Republicii Moldova și o va pune pe calea redresării, a transmis miercuri președinta executivului european, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter.
Este vorba despre 30 milioane euro oferite la condiții de ne rambursare, și 120 milioane euro oferite la condiții de piață medii. În opinia Comisiei, Moldova continuă să se confrunte cu multe provocări, în special nevoia de a aborda problemele de corupție și guvernantă care au contribuit la slăbirea pozițiilor fiscale și a balanței de plăți în ultimii ani, determinând sprijinul partenerilor internaționali. Republica Moldova s-a confruntat recent cu o criză energetică semnificativă, care, împreună cu redresarea post-pandemie, are implicații suplimentare pentru stabilitatea economică și perspectivele în Moldova, a subliniat Comisia.
Reieșind din cele menționate, mulți au început să vorbească despre acele „pârghii” prin care UE va putea influența lucrurile din Republica Moldova. Totodată, să nu uităm, Comisia a menționat doar scopurile pentru care ar fi oferit acest suport financiar, fără ca acest lucru să presupună anumite angajamente politice pentru Republica Moldova.
Drept comparație, aici putem vorbi despre relația dintre Federația Rusă și Belarus. Federația Rusă are rolul de „finanțator”, oferind Belarusului suport financiar regulat. Totodată, dacă ar fi să analizăm chiar și printr-o privire mișcările lui Lukașenko, se poate citi clar cum acesta are grijă ca fiecare acțiune să se combine armonios cu intențiile țării „finanțatoare”.
Acesta este un exemplu relevant, clar și deschis despre acceptarea sprijinului financiar care presupune și anumite acțiuni de ordin politic în favoarea debitorului. Oferta actuală a UE nu presupune asemenea angajamente, iar acesta este un factor important care determină rentabilitatea acesteia pentru Republica Moldova.
Antonio Bors
