Zeci de mii de manifestanți ostili puterii militare au fost din nou atacați cu gaze lacrimogene sâmbătă în Sudan, unde autoritățile au întrerupt comunicațiile după două luni de la puci și o represiune soldată cu 48 de morți, transmite sursa.
Mulțimea strânsă la porțile palatului prezidențial din Khartoum unde se află autoritățile de tranziție conduse de generalul Abdel Fattah al-Burhane, autorul loviturii de stat din 25 octombrie, a fost împrăștiată la începutul serii de către poliție.
Un jurnalist AFP a observat răniți evacuați de protestatari, în timp ce sindicatul medicilor pro-democrație, care identifică victimele represiunii din 2018, a raportat că forțele de securitate au folosit grenade lacrimogene inclusiv în spitale, afectând medici și răniți deopotrivă.
Cele mai violente ciocniri au avut loc în apropierea podurilor care leagă suburbiile de Khartoum, blocate de forțele de securitate în zori.
Jafuri și violențe au avut loc în apropierea fostei baze logistice a ONU El Fasher, transferată marți autorităților locale, potrivit unui comunicat al ONU, care a condamnat aceste fapte.
„Acest nou incident și pagubele sunt o tragedie pentru comunitățile sudaneze care beneficiau de cantități semnificative de echipamente și provizii donate de ONU pentru uz civil”, a declarat Farhan Haq, adjunctul purtătorului de cuvânt al secretarului general.
Membri ai personalului fostei misiuni de menținere a păcii în Darfur, UNAMID, continuă să se afle în țară, iar „securitatea lor rămâne acum o preocupare primordială”, a spus ONU, în contextul în care aceasta este asigurată de autoritățile sudaneze.
Sâmbătă dimineața devreme internetul mobil și comunicațiile telefonice au fost întrerupte. În pofida impunerii acestei izolări care a stârnit temeri privind o nouă izbucnire de violență, zeci de mii de persoane au manifestat din nou într-o mare de steaguri sudaneze, scrie DC News.
„Libertatea de exprimare este un drept fundamental și acesta include accesul deplin la internet”, a protestat reprezentantul ONU Volker Perthes, care a amintit că „nimeni nu ar trebui să fie arestat pentru că a avut intenția să protesteze”.
Militanții au raportat raiduri în rândurile lor începând de vineri seară.
După puciul denunțat pe plan internațional, generalul Burhane l-a repus în funcție pe prim-ministrul civil Abdallah Hamdok, dar Sudanul nu are încă un guvern, o condiție indispensabilă pentru reluarea ajutorului internațional, vital pentru această țară, una din cele mai sărace de pe glob.
Hamdok și-a reluat funcția acceptând să recunoască situația de facto de după lovitura de stat și, prin urmare, prelungirea mandatului generalului Burhane ca șef al țării timp de doi ani.
Generalul promite că primele alegeri libere după zeci de ani vor avea loc în iulie 2023, fără a-i convinge pe susținătorii unei puteri exclusiv civile în Sudanul aflat sub conducerea armatei aproape fără întrerupere în 65 de ani de independență. Ei au anunțat deja că vor demonstra din nou pe 30 decembrie. Cufundat în această criză politică, Sudanul se confruntă și cu o inflație de peste 300%.
