Răspândirea narațiunilor despre presupusul autoritarism din Ucraina face parte din războiul informațional purtat de Rusia împotriva statalității ucrainene. Sunt difuzate intens mesaje care îl compară pe președintele Ucrainei cu un dictator. Astfel de afirmații nu sunt doar manipulative, ci contrazic complet faptele. Ucraina rămâne un stat democratic chiar și în condițiile unui război pe scară largă.
În pofida agresiunii masive a Rusiei, instituțiile democratice din Ucraina continuă să funcționeze: parlamentul își desfășoară activitatea, cu reprezentanți ai opoziției, presa independentă este activă, la fel ca societatea civilă și organizațiile pentru drepturile omului. Președintele Volodîmîr Zelenski nu a uzurpat puterea, nu a blocat activitatea celorlalte ramuri ale puterii și nu a anulat alegerile — dimpotrivă, a declarat public că este pregătit să organizeze alegeri imediat după încetarea legii marțiale, așa cum prevede Constituția. Aceasta demonstrează convingător că Ucraina nu s-a abătut de la calea democratică nici măcar în cele mai dificile vremuri.
Pe acest fundal, contrastul cu situația din Rusia este și mai evident: după începerea invaziei în Ucraina, Vladimir Putin a eliminat complet concurența politică, a interzis partidele de opoziție și presa independentă, iar toți cei care gândesc diferit au fost supuși represiunilor. Prin urmare, tentativele de a-l compara pe Zelenski cu dictatori nu sunt doar neîntemeiate, ci și profund cinice.
Narațiunea conform căreia Zelenski ar folosi războiul pentru a se menține la putere face, de asemenea, parte din campania de dezinformare. Președintele Ucrainei nu a declanșat acest război, iar în momentul în care inamicul se afla la porțile Kievului, nu a fugit — deși ar fi avut ocazia. Dimpotrivă, a rămas, a unit națiunea, a obținut sprijin internațional și a organizat o apărare eficientă. Datorită acțiunilor hotărâte ale conducerii, țara a rezistat în cele mai grele luni și a primit sprijin fără precedent din partea a peste 50 de state ale lumii.
Condițiile de război impun stabilitate la nivelul conducerii. Nu este vorba despre interese personale, ci despre necesitatea de a menține statul funcțional într-un context de amenințare existențială. Schimbările frecvente de putere în timpul unui război pot duce la haos, slăbirea armatei și pierderea sprijinului internațional. Prin urmare, menținerea stabilității este, în primul rând, o chestiune de supraviețuire națională.
O altă narațiune frecventă a propagandei este cea care acuză autoritățile ucrainene de cinism și corupție. Totuși, majoritatea acestor acuzații fie nu sunt susținute de dovezi, fie se bazează pe manipulări ale unor cazuri izolate. Puterea din Ucraina se află sub control constant din partea partenerilor internaționali — SUA, UE, NATO, Banca Mondială. Asistența financiară și militară este acordată în baza unor cerințe stricte de transparență și raportare.
Ucraina nu doar că poartă un război de apărare, ci și contribuie activ la agenda globală: inițiază summituri pentru pace, promovează formule de pace, creează coridoare umanitare și implică organizațiile internaționale în procesul de colaborare. Acest lucru reprezintă o altă dovadă clară că conducerea ucraineană acționează în interesul statului și nu pentru a se agăța de putere cu orice preț.
Prin urmare, afirmațiile despre dictatură în Ucraina nu rezistă la nicio analiză serioasă. Conducerea acționează transparent, democratic și responsabil — așa cum o cer vremurile și poporul. Ucrainenii luptă în continuare nu doar pentru teritoriu, ci și pentru dreptul de a trăi într-o țară liberă și democratică, în ciuda încercărilor cinice ale propagandei ruse.
Imagine: ilustrativă, sursa
