Putin a ajuns la Xi imediat după vizita lui Trump: ce cere Kremlinul Chinei
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a sosit la Beijing la doar câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China. Discuțiile cu liderul chinez Xi Jinping au loc pe fundalul războiului din Ucraina, al escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii confruntării dintre Rusia și NATO.
Despre aceasta informează radiosvoboda.org.
Experții consideră că Moscova încearcă să obțină din partea Chinei nu doar sprijin economic, ci și garanții politice în condițiile izolării internaționale și ale unui război de lungă durată.
Principalul obiectiv al Kremlinului — gazoductul „Puterea Siberiei-2”
Una dintre temele-cheie ale negocierilor a fost proiectul gazoductului „Puterea Siberiei-2”, asupra căruia Rusia și China negociază de mai bine de zece ani.
Kremlinul speră să semneze contractul mult așteptat și să compenseze pierderile de pe piața europeană după sancțiuni și renunțarea UE la gazul rusesc.
Totuși, principalul obstacol rămâne prețul gazului. China cere livrări aproape la nivelul tarifelor interne din Rusia — aproximativ 50 de dolari pentru o mie de metri cubi, în timp ce Moscova dorește să vândă gazul la un preț mult mai mare.
În ciuda declarațiilor despre un „parteneriat fără precedent”, analiștii observă că dependența Rusiei de China continuă să crească rapid.
Beijingul, între Trump și Putin
Vizita lui Putin are loc imediat după negocierile dintre Trump și Xi Jinping la Beijing, unde au fost discutate relațiile comerciale, Iranul și securitatea globală.
Kremlinul a recunoscut deschis că Moscova a urmărit cu atenție contactele dintre China și SUA. Partea rusă speră să afle detalii despre discuțiile lui Trump cu conducerea chineză și, eventual, să folosească Beijingul ca intermediar în dialogul cu Washingtonul.
În același timp, China încearcă să păstreze un echilibru precaut:
- Beijingul nu a condamnat invazia rusă în Ucraina
- dar nici nu a recunoscut anexarea teritoriilor ucrainene
- China se pronunță împotriva utilizării armelor nucleare
- și continuă oficial să vorbească despre „neutralitate”
Kremlinul este interesat de sprijinul Chinei privind Ucraina și Iranul
Potrivit analiștilor, în timpul negocierilor cu ușile închise, Putin și Xi discută nu doar economie, ci și riscuri militare.
O atenție specială este acordată:
- războiului Rusiei împotriva Ucrainei
- situației din jurul Iranului
- exercițiilor nucleare comune ruso-belaruse
- riscului unei confruntări directe între Rusia și NATO
În acest context, autoritățile ucrainene avertizează asupra posibilității unei noi ofensive ruse dinspre Belarus.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a declarat anterior că Statul Major rus analizează opțiuni de operațiuni pe direcția nordică — atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva unor state NATO.
China se teme de haosul din jurul Iranului
O altă temă importantă a negocierilor a fost situația din Orientul Mijlociu.
Pentru Moscova, conflictul din jurul Iranului este avantajos din cauza creșterii prețurilor la petrol și a distragerii atenției SUA de la Ucraina. Însă pentru China situația generează riscuri economice serioase.
China rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian, iar o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz amenință securitatea energetică a Beijingului.
Din acest motiv, China este interesată de dezescaladarea conflictului și nu dorește prăbușirea completă a regimului iranian.
Moscova devine tot mai dependentă de Beijing
În ciuda declarațiilor despre un „parteneriat strategic egal”, indicatorii economici arată un dezechilibru evident.
În prezent:
- Rusia reprezintă doar aproximativ 4% din comerțul exterior al Chinei
- în schimb, China asigură peste o treime din importurile rusești
- și rămâne principalul partener economic al Federației Ruse după sancțiunile occidentale
Pe fondul războiului, economia rusă devine tot mai dependentă de tehnologiile, mărfurile și fluxurile financiare chineze.
Experții subliniază că actuala vizită a lui Putin la Beijing reprezintă nu doar o demonstrație a alianței dintre cele două țări, ci și o încercare a Kremlinului de a obține noi garanții de sprijin din partea Chinei în condițiile unei crize globale prelungite.
