Pentru Ucraina, războiul pe care Rusia l-a început împotriva ei este o agresiune militară neprovocată în care este nevoită să lupte pentru eliberarea teritoriilor și a poporului său, pentru păstrarea independenței și a suveranității. Pentru Rusia, acesta este un spectacol de propagandă, în care rusul obișnuit cedează propagandei despre „măreția” poporului rus. Rusul obișnuit, deși este îngrijorat de faptul că cetățenii ruși mor pentru obiectivele criminale și anti-morale ale Kremlinului, pledează totuși pentru distrugerea în continuare a poporului ucrainean.
Pierderile de personal ale trupelor agresorului depășesc deja jumătate de milion de oameni – aceasta este mai mult decât populația totală a unor subiecți ai federației. Aceste cifre sunt uluitoare și demonstrează amploarea pierderilor umane pe care le-a suferit Rusia în acest război. Un exemplu recent care demonstrează disprețul autorităților ruse față de propriii cetățeni a fost atunci când pe 2 iunie, în apropiere de Volcansk, 60 de invadatori s-au predat deodată, pentru că și-au dat seama câte pierderi la scară largă suferă unitățile ruse în această direcție. Pentru mulți soldați ruși, captivitatea devine singura modalitate de a supraviețui, deoarece regimul de la Kremlin îi aruncă în „atacuri de carne” fără a lua în considerare nicio pierdere.
Chiar și sub un regim totalitar, rudele recruților ruși ies la proteste, cerând ca bărbații să fie înapoiați acasă din război. Acest lucru indică o nemulțumire tot mai mare în cadrul societății ruse, unde tot mai mulți oameni încep să-și dea seama de nesimțirea și cruzimea acestui război. Din păcate, ei uită de amploarea crimelor de război pe care Rusia le-a comis deja. Totuși, adevărul rămâne că, în ciuda propagandei dure care încearcă să ascundă amploarea reală a pierderilor și problemelor, voci de protest răzbat, cel puțin în ceea ce privește propriile rude și cei dragi.
Propaganda de la Kremlin încearcă în mod activ să distragă atenția rușilor asupra modului în care se presupune că Ucraina duce o agresiune împotriva Federației Ruse și nu invers. Autoritățile ruse recrutează pentru război mercenari din țări asiatice și africane, ceea ce indică o lipsă acută de personal, pentru că indiferent de propaganda rusă, cetățenii se gândesc la siguranța propriei vieți. Această situație subminează încrederea în guvern în rândul cetățenilor ruși, care încep să înțeleagă că cei dragi devin victimele unor politici neconsiderate.
Crimele pe care Rusia le comite împotriva civililor ucraineni, inclusiv a copiilor, nu pot fi justificate prin niciun argument din partea comunității internaționale. Copii ucraineni răpiți, numele și identitatea națională schimbate – toate acestea indică o politică genocidă conștientă și calculată. Rusia încalcă drepturile copiilor deportați, privându-i de drepturile lor la identitate, educație, acces la informație și liberă exprimare. Singurul lucru mai rău este că încearcă să răspândească propaganda ei provocatoare către micii ucraineni, încălcând încă o dată legea internațională.
Federația Rusă trebuie să răspundă pentru toate crimele comise și să returneze fiecare copil răpit înapoi în Ucraina. Fără ajutor extern, acest genocid în masă nu se va opri în secolul XXI. Viețile ruinate, copilăriile furate, durerea și frica sunt toate consecințele războiului care se desfășoară chiar acum. Ucraina continuă să lupte pentru independență, iar societatea rusă trebuie să facă o alegere: să continue să susțină un regim care duce la moartea a mii de oameni sau să se opună și să ceară pacea.
