De câteva zile protestele din Kazahstan fac mari bătăi de cap structurilor locale a căror misiune constă în asigurarea ordinii publice. Devine tot mai evident, dinamica protestelor este una în creștere, nicidecum invers, așa cum ar putea părea reieșind din acțiunile și afirmațiile președintelui țării. În acest articol pătrundem în esența acestor proteste, încercând să înțelegem care sunt principalele motive care determină nemulțumirea populației locale.
Kazahstan – un mic background
Kazahstan este un stat tradițional stabil din Asia Centrală, care este adesea descris ca fiind autoritar. Până în 2019 a fost condus de președintele Nursultan Nazarbayev, a cărui guvernare a fost marcată de elemente ale unui cult al personalității, cu statuile sale ridicate în întreaga țară și o capitală pe care a redenumit-o în cinstea sa.
Faptul că majoritatea alegerilor din Kazahstan sunt câștigate de partidul de guvernământ cu aproape 100% din voturi și nu există o opoziție politică efectivă demonstrează ceea ce am menționat mai sus. Lipsa „diversității” politice și a concurenței politice reduce semnificativ nivelul de responsabilitate, perceput de către guvernarea actuală – ceea ce și s-a întâmplat în Kazahstan.
Acum să revenim la Kazahstanul zilelor noastre. Plafoanele de preț pentru gazul petrolier lichefiat sau GPL au fost majorate sâmbătă, iar costul combustibilului s-a dublat în doar câteva zile. Un asemenea scenariu este unul puțin plăcut, atunci când îl discutăm pe un exemplu fictiv a unei alte țări, și devine de-a dreptul catastrofal în cazul Kazahstanului – țara reprezintă un „rai” investițional pentru investitorii în petrol. În acest sens, o asemenea majorare de preț chiar pune anumite întrebări, răspunsuri pentru care încearcă să găsească cetățenii de rând.
Scumpirea combustibilului – nici pe departe unicul motiv de nemulțumire a protestatarilor
Protestele au început în weekend în vestul Kazahstanului, bogat în petrol, unde calitatea vieții este considerată mai slabă decât în alte părți ale țării și unde se estimează că până la 90% dintre vehiculele de acolo sunt alimentate cu GPL, cum ar fi propanul. Demonstrațiile s-au răspândit în alte părți ale țării până marți seara, când aproximativ 5.000 de oameni s-au adunat la Almaty. Până miercuri seara, internetul în cea mai mare parte a țării a fost oprit, iar aplicațiile populare de mesagerie WhatsApp și Telegram nu erau disponibile. Mai multe canale de televiziune s-au întunecat și ele.
Viteza cu care protestele au devenit violente a luat prin surprindere autoritățile și a dat de înțeles că nu este vorba doar despre o creștere a prețurilor la combustibil. Guvernul kazah a subestimat în mod clar cât de supărată este populația și că aceste proteste sunt de așteptat într-o țară fără democrație și diversitate electorală – oamenii trebuie să iasă în stradă pentru a fi auziți. Iar nemulțumirile lor sunt, aproape sigur, despre un set mult mai larg de probleme decât prețul combustibilului. Demonstrațiile reprezintă o nemulțumire mai largă față de regimul condus de Nazarbayev, care l-a ales pe Tokayev drept succesor.
În primul rând, este vorba despre ineficiența anumitor sisteme și mecanisme. Nivelul redus de transparență și lipsa opoziției determină situații de-a dreptul atipice și paradoxale, unul dintre acesta fiind reprezentat și prin aceeași creștere bruscă a prețului la combustibil, incompatibilă cu o țară care dispune de un asemenea potențial petrolier.
Traian Albu
