Reacții după declarația Maiei Sandu despre unirea cu România: acuzații de trădare, apeluri la demisie și mesaje de susținere
Declarația președintei Maia Sandu, potrivit căreia ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România în cazul organizării unui referendum, a provocat un val amplu de reacții în spațiul public. Politicieni, diplomați, experți și activiști civici au comentat afirmația șefei statului, opiniile oscilând între acuzații grave și mesaje de susținere sau analiză critică. O selecție a reacțiilor a fost prezentată de NewsMaker.
Opoziția cere demisia președintei
Partidele de opoziție PSRM și PCRM au reacționat dur, calificând declarația drept o amenințare la adresa statalității Republicii Moldova. Socialiștii susțin că afirmația nu poate fi considerată o simplă opinie personală, ci reprezintă „un act deschis de trădare politică”, îndreptat împotriva Constituției, suveranității și neutralității țării. PSRM cere demisia imediată a Maiei Sandu și solicită Procuraturii Generale și Serviciului de Informații și Securitate să inițieze o anchetă pentru „posibilă trădare de patrie”.
Și Partidul Comuniștilor a calificat declarațiile drept „un act de trădare de stat” și o încălcare gravă a jurământului prezidențial. PCRM afirmă că Maia Sandu ar fi depășit limitele atribuțiilor constituționale și cere ca aceasta „să-și depună imediat atribuțiile”.
Susținere din partea unioniștilor
De cealaltă parte, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că reunirea cu România trebuie să fie „un act politic major”, realizabil prin decizia celor două parlamente, și nu rezultatul unui exercițiu consultativ improvizat. Potrivit acestuia, România reprezintă „singura garanție pentru un viitor stabil și sigur” al Republicii Moldova.
Fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, consideră că idealul Unirii este unul firesc, moral și istoric legitim, subliniind că acesta nu este îndreptat împotriva Republicii Moldova, ci împotriva imperialismului. „Nu există între statele noastre un pod mai solid decât românitatea noastră”, a declarat diplomatul.
Fostul deputat PAS Vasile Șoimaru a mers mai departe, întrebându-se dacă Maia Sandu ar putea deveni „al doilea Alexandru Ioan Cuza al neamului românesc”, sugerând că declarația ar putea avea o semnificație istorică.
Reacții moderate și critice
Partidul Liberal Democrat din Moldova a adoptat o poziție mai rezervată, menționând că declarația președintei a fost formulată „ipotetic și condițional” și nu este însoțită de inițiative politice sau instituționale concrete. În această formă, susține PLDM, afirmația nu reprezintă o direcție strategică clară.
Activista Inna Virtosu a apreciat că declarația a produs „un șoc emoțional” și a atras atenția asupra caracterului inflamabil al subiectului unirii. Ea a subliniat că problema principală nu este afirmația în sine, ci lipsa unui context clar și a unor consecințe politice concrete, vorbind despre o ambiguitate care s-ar fi transformat într-o strategie.
Și activistul Vitalie Spîrnceană a remarcat că declarația nu aduce nimic nou, fiind similară cu pozițiile exprimate de Maia Sandu încă din 2016. Istoricul Alexei Tulbure a atras atenția asupra posibilelor semne de întrebare pe care o astfel de poziție le-ar putea ridica pentru partenerii externi ai Republicii Moldova, care sprijină financiar dezvoltarea statului ca entitate independentă.
Lipsa unui răspuns oficial
Până în prezent, Președinția nu a comentat reacțiile apărute în urma declarațiilor Maiei Sandu și nu a răspuns solicitărilor lansate de opoziție sau de alți actori din spațiul public.
Foto: sursa
