Anul ce s-a scurs a fost provocator nu doar pentru sistemul de sănătate, ci și pentru lumea politicului. 2021 va rămâne în istoria modernă a Republicii Moldova ca fiind anul în care, după o lungă perioadă de timp, majoritatea parlamentară este formată dintr-un singur partid. În urma alegerilor anticipate, formațiunea PAS a obținut 63 de mandate, fapt ce i-a asigurat puterea deplină în stat. Victoria istorică, așa cum o califică unii analiști, a fost precedată însă de o criză politică, după ce chiar în preajma trecerii dintre ani, Ion Chicu și-a dat demisia, refuzând să asigure interimatul funcției de premier. Plecarea sa a deschis calea spre alegeri parlamentare anticipate.
„Nu este ceva ieșit din comun”.
Ultima zi de activitate a guvernului Chicu a fost 31 decembrie, 2020, după ce, o săptămână mai devreme, premierul și-a dat demisia. Ion Chicu a refuzat să asigure interimatul funcției. Nu a plecat singur. Tot atunci, au demisionat miniștrii Finanțelor, Economiei și Sănătății. Fotoliul de premier nu a rămas gol nici măcar o zi. Tot pe 31 decembrie, Aureliu Ciocoi a devenit, prin decret prezidențial, premier interimar.
„Sper să fie o perioadă scurtă pentru că Republica Moldova are nevoie de un guvern cu mandat deplin.”
Guvern cu mandat deplin a fost instaurat în Republica Moldova abia la sfârșitul lunii iulie, după alegerile parlamentare anticipate. Însă, până la declanșarea scrutinului au fost o mulțime de evenimente politice, încă multă lume le-a pierdut firul.
„Pe oamenii simpli, acum îi interesează trei subiecte: care-i situația în țară, ce facem cu guvernul și mergem la anticipate sau nu?”
Următorul pas spre anticipate a fost făcut pe 27 ianuarie, când președinta a venit cu prima propunere pentru funcția de prim-ministru – Natalia Gavrilița.
„I-am dat sarcina dnei Gavrilița sa facă echipa si sa pregătească un program de guvernare.”
Pe 11 februarie, la două săptămâni de la acel anunț, Parlamentul nu i-a acordat vot de încredere. În aceeași zi, a fost constituită o majoritate parlamentară care a propus-o pe Mariana Durleșteanu la funcția de prim-ministru și au avut loc consultări cu toate fracțiunile parlamentare.
„Trebuie să înaintați candidatul la funcția de premier – Mariana Durleșteanu”.
Nu a fost să fie. Șefa statului a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița, tot fără succes. La mijlocul lunii martie, Mariana Durleșteanu își retrage candidatura, iar președinta îl înaintează deja pe Igor Grosu. Dar, noua majoritatea parlamentară constituită l-a propus pe Vladimir Golovatiuc. După eșuarea votării guvernului Grosu și după noi consultări cu fracțiunile, Maia Sandu cere Curții Constituționale să constate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului.
„Consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului”.
La mijlocul lunii aprilie, Curtea Constituțională constată că Parlamentul poate fi dizolvat.
„Curtea a constatat întrunirea circumstanțelor constituționale care justifică dizolvarea Parlamentului”.
Astfel, având undă verde de la Curtea Constituțională, Maia Sandu dizolvă legislativul și declară alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. După desfășurarea scrutinului, puterea ajunge în mâinile partidului PAS, care a obținut peste 52,5 la sută din voturi. În Parlament, ajunge și blocul Comuniștilor și Socialiștilor, dar și partidul Șor.
Noua conjunctură politică a făcut ca mai mulți politicieni și afaceriști, cu dosarele penale, să fugă din țară. Printre ei este Gheorghe Cavcaliuc, Veaceslav Platon, Vladimir Andronachi sau Constantin Botnari. Alții și-au dat demisia, după eșecul înregistrat la alegeri.
„Eu nu mă țin de nicio funcție, am mers tot timpul cu capul sus”.
La sfârșitul lunii iulie, Natalia Gavrilița a devenit premierul Republicii Moldova, după ce cabinetul de miniștri a fost votat de majoritatea parlamentară, constituită din deputații PAS.
„Dragi colegi, este prima ședință. Sper să fie de bun augur”.
Învestirea noului Guvern a pus capăt guvernului interimar condus de Aureliu Ciocoi. Diplomatul însă nu a rămas fără funcție. Recent, a fost numit ambasador în Germania. La o sută de zile, din Guvern a plecat vicepremierul pentru Reintegrare, funcția fiind și acum vacantă. Vacantă a rămas funcția de Avocat al Poporului, după demisia Nataliei Moloșag, dar și directorul Centrului Anticorupție, după ce a fost dat afară Ruslan Flocea. Mai multe instituții importante au conduceri noi. Este vorba de agențiile de stat, Compania Teleradio Moldova și Consiliul Audiovizualului. Procuratura Generală este condusă de un interimar, din cauza că Alexandr Stoianolgo a fost reținut și cercetat penal, la fel și adjuncții săi. Și în Parlament au avut loc schimbări. Igor Dodon a renunțat la mandat, dar și la funcția de lider al socialiștilor. Pe final de an, fostul său coleg de partid, Ion Ceban, a anunțat că lansează o mișcare politică.
