Intrarea masivă a Rusiei în Ucraina a provocat o schimbare fundamentală în abordările liderilor occidentali față de securitatea europeană și națională. Liderii regionali au majorat semnificativ cheltuielile de apărare, statele UE și-au intensificat coordonarea cu NATO și au crescut prezența militară la frontierele estice.
Exercițiile militare regulate sunt acum norma, facilitând o pregătire mai eficientă și o cooperare consolidată între aliați. Programele de cooperare în domeniul apărării se extind, sunt stabilite baze noi și se modernizează infrastructura pentru a permite desfășurarea rapidă a forțelor. Serviciile de informații și contrainformații din vest sunt mobilizate activ pentru a preveni amenințările și a asigura securitatea.
În februarie 2022, Vladimir Putin a dat startul așa-numitei „operațiuni militare speciale”, îngrijorările privind extinderea NATO și posibila aderare a Ucrainei fiind printre motivele invocate. Cu toate acestea, într-o ironie a sorții, acțiunile președintelui Rusiei au condus la rezultate opuse.
Începând cu aprilie 2023, Finlanda a devenit membru cu drepturi depline al NATO, iar Suedia urmează să se alăture imediat ce cererea sa va fi ratificată de toți membrii blocului militar-politic. Astfel, aderarea Finlandei a extins frontiera NATO cu Rusia cu aproximativ 1300 de kilometri, o evoluție neașteptată fără agresiunea inițiată de Putin față de vecinul său.
Ucraina a devenit, facto, membru al NATO, cu sprijin militar similar membrilor deplini, excludând obligațiile formale. Timp de peste doi ani, armata ucraineană a rezistat cu curaj agresiunii ruse, protejând nu doar teritoriul său de ocupare și distrugere, dar și teritoriul altor state europene. Armatei ucrainene i s-a încredințat o responsabilitate crucială și a devenit o sursă de speranță în respingerea agresiunii ruse la granițele estice ale NATO.
Consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv furnizarea de rachete de croazieră și sisteme moderne de lansare pentru atacuri asupra obiectivelor militare inamice, va întări capacitatea Ucrainei de a rezista eficient trupelor de ocupație ruse.
Având în vedere bombardamentele constante ale Rusiei asupra infrastructurii civile și critice din Ucraina, este crucial să se protejeze populația civilă, furnizând suficiente sisteme de apărare antiaeriană pentru a asigura securitatea cerului. Atacul cu rachete asupra spitalului de copii „Okhmatdyt” din Kiev în dimineața zilei de 8 iulie subliniază din nou importanța acestei măsuri, confirmând și statutul Rusiei ca sponsor al terorismului.
În această perspectivă, dreptul de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU trebuie reconsiderat. Un agresor care amenință pacea și stabilitatea globală și încalcă principiile dreptului internațional nu ar trebui să aibă capacitatea de a influența ordinea mondială.
Excluderea Rusiei din ONU ar fi un pas logic pentru asigurarea securității globale, mai ales având în vedere că Curtea Penală Internațională a emis mandate de arest nu doar pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin, ci și pentru fostul ministru al apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major General, Valery Gerasimov.
