UE se pregătește pentru scenariul unui atac hibrid de amploare cu victime umane

Țările Uniunii Europene discută un plan de acțiune pentru situația unui atac hibrid de amploare care ar putea provoca pierderi de vieți omenești. Pregătirile s-au intensificat pe fondul creșterii numărului de incidente legate de acte de sabotaj, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și alte amenințări la adresa securității. În același timp, în interiorul UE persistă divergențe privind rolul pe care ar trebui să îl aibă Bruxellesul în răspunsul la astfel de situații și limitele competențelor sale în raport cu NATO.

Despre aceasta informează digi24.ro.

Diplomații discută scenarii de urgență

Potrivit unor diplomați și oficiali europeni, în ultimele săptămâni reprezentanții tuturor celor 27 de state membre ale UE au purtat consultări cu ușile închise privind eventualele acțiuni în cazul unui atac soldat cu numeroase victime.

Discuțiile s-au intensificat după descoperirea, în august, a unei drone cu explozibili pe aeroportul din Leipzig. Dacă anterior instituțiile europene se concentrau în principal pe atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și acte de sabotaj, acum o atenție sporită este acordată scenariilor cu consecințe mult mai grave.

Printre măsurile analizate se numără mobilizarea serviciilor de urgență, alocarea de fonduri europene pentru țara afectată și coordonarea declarațiilor publice ale conducerii UE.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva serios”, a declarat unul dintre diplomații europeni de rang înalt.

Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a remarcat, de asemenea, că democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări. Potrivit acestuia, UE își consolidează mecanismele de avertizare timpurie, identificare a riscurilor și răspuns colectiv.

Seria de incidente amplifică temerile

Autoritățile europene raportează diverse incidente analizate în contextul amenințărilor hibride. Printre acestea se numără incidentul de pe aeroportul din Leipzig, un incendiu suspect la o stație terestră din Polonia care asigură servicii de comunicații Starlink, precum și un presupus complot pentru amplasarea unor dispozitive incendiare în noduri de transport din țările UE și din Marea Britanie.

O preocupare aparte o reprezintă încălcările repetate ale spațiului aerian și incidentele în care sunt implicate drone.

Oficialii europeni se tem că astfel de acțiuni ar putea duce, la un moment dat, la pierderi masive de vieți omenești. Directorul Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, Teija Tiilikainen, a avertizat că, pe măsură ce sunt utilizate mijloace tot mai periculoase pentru a testa nivelul de pregătire al statelor europene, pierderile umane ar putea rezulta atât din acțiuni intenționate, cât și din incidente neintenționate.

În același timp, în materialul prezentat nu este stabilită implicarea Rusiei în fiecare dintre incidentele menționate. În general, autoritățile europene leagă intensificarea amenințărilor hibride de activitatea Rusiei după începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.

În UE există temeri privind suprapunerea atribuțiilor cu NATO

Pregătirea unui mecanism comun de răspuns a generat controverse între capitalele europene. Unele state consideră că UE riscă să își depășească competențele în domeniul securității și să creeze structuri paralele, în loc să utilizeze mecanismele deja existente în cadrul NATO.

Fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, care lucrează în prezent la Royal United Services Institute (RUSI), a avertizat că suprapunerea competențelor ar putea crea confuzie în rândul factorilor de decizie și ar putea încetini reacția în cazul unei crize.

În opinia sa, NATO ar trebui să se concentreze pe schimbul de informații de intelligence și descurajarea militară, în timp ce UE ar trebui să se ocupe de măsurile civile de răspuns.

O altă problemă o reprezintă schimbul de informații confidențiale. Unii diplomați se tem că informațiile discutate în cadrul reuniunilor cu ușile închise ale UE ar putea ajunge în presă sau ar putea deveni cunoscute Moscovei. Aceste temeri s-au amplificat după informațiile privind posibila transmitere către partea rusă a conținutului unor negocieri confidențiale ale liderilor europeni de către fostul ministru de externe al Ungariei.

Bruxellesul analizează un nou protocol de securitate

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus anterior elaborarea unui protocol de securitate pentru situații de urgență, care ar permite statelor UE să își coordoneze acțiunile în situații de criză. De asemenea, este analizată posibilitatea creării unui Consiliu European de Securitate.

Se așteaptă ca aceste inițiative să fie incluse în noua Strategie europeană de securitate, a cărei publicare este planificată pentru începutul lunii noiembrie.

O parte dintre diplomați consideră însă că înființarea unor structuri suplimentare ar necesita timp și ar putea complica sistemul existent. Aceștia propun utilizarea mai activă a mecanismului deja funcțional de răspuns integrat al UE la crizele politice (IPCR), care permite convocarea unor reuniuni de urgență cu participarea reprezentanților organizațiilor europene și internaționale.

Cum ar putea acționa UE în cazul unui atac hibrid

Una dintre principalele întrebări vizează procedura de luare a deciziilor în cazul în care un atac ar provoca moartea unor cetățeni din mai multe state membre ale UE sau NATO.

În Uniunea Europeană există articolul 42 alineatul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care oferă cadrul juridic pentru acordarea de asistență reciprocă. Franța l-a activat pentru prima dată după atacurile teroriste de la Paris din 2015. La acea vreme, mecanismul a dus în principal la coordonarea sprijinului și a investigațiilor, nu la desfășurarea unor operațiuni militare comune de amploare.

Experții subliniază că existența unor mecanisme comune nu elimină rolul principal al guvernelor naționale în gestionarea crizelor. Un exemplu este modelul finlandez de securitate cuprinzătoare, care presupune o cooperare strânsă între stat, mediul de afaceri și societate în pregătirea pentru situații de urgență.

„Pentru Putin este indiferent dacă deciziile sunt luate în Coreper II sau în Consiliul Nord-Atlantic. Moscova gândește diferit”, a remarcat Lungescu, subliniind necesitatea unei repartizări clare a responsabilităților între UE și NATO.

Principala sarcină a statelor europene este să stabilească din timp competențele și procedurile de acțiune, astfel încât o posibilă criză să nu fie însoțită de întârzieri provocate de divergențele dintre instituții.