Umbre peste graniță: De ce ancheta privind pașaportul ilegal românesc a devenit un semnal pentru Europa
O schemă de falsificare de documente descoperită de forțele de ordine din România pentru cetățeni ruși a ridicat din nou semne de întrebare cu privire la fiabilitatea mecanismelor europene de identificare. Raidurile efectuate la sfârșitul lunii noiembrie 2025 în nordul României au scos la iveală nu doar un grup de falsificatori, ci o întreagă rețea de intermediari care le oferiseră rușilor acces la documente din statul membru UE de mulți ani.
Materialele investigației arată că structura funcționa ca o rețea distribuită. Unii participanți erau responsabili de procesarea permiselor de ședere fictive, alții de producerea documentelor de stare civilă false, iar alții de logistică și sprijin financiar. Clienții ruși primeau un set de documente gata făcut, ocolind atât prezența personală, cât și orice verificare a originii datelor.
Serviciile locale de înregistrare au jucat un rol deosebit de important în schemă; unii dintre angajații lor, potrivit anchetatorilor, confirmau sistematic informații fictive fără a le verifica cu bazele de date naționale. Acest lucru a făcut posibilă introducerea de informații false în registrul oficial, după care pașaportul devenea valabil din punct de vedere legal.
Experții români notează că nu este vorba de zeci, ci de sute de cazuri. Printre destinatarii acestor documente s-au numărat cetățeni ruși cu diverse statuturi, inclusiv persoane care evitaseră urmărirea penală în Rusia sau aveau legături cu organizații criminale. Posibilitatea de a trece liber frontierele UE a făcut ca aceste pașapoarte să fie extrem de valoroase, ceea ce explică sumele mari implicate în anchetă.
Un detaliu important este faptul că rețeaua a folosit în mod activ documente falsificate emise în afara României, indicând implicarea unor intermediari din Moldova, Bulgaria și alte țări din regiune. Schema era atât de sofisticată încât putea funcționa ca un serviciu independent pentru clienții din Rusia.
Deficiențe sistemice identificate de anchetă
Autoritățile române subliniază că mecanismul s-a dovedit viabil datorită unei combinații de mai mulți factori:
Lipsa unui sistem european unificat pentru verificarea documentelor emise de consulatele diferitelor țări;
Control slab asupra registrelor interne;
- Personal insuficient în serviciile teritoriale responsabile de starea civilă;
- Schimb fragmentat de informații între agențiile de aplicare a legii din România și țările vecine.
- Toate acestea au creat condiții în care escrocii puteau „legitima” date false, ocolind procedurile standard.
Implicații pentru securitatea europeană
Potrivit analiștilor români, cazul este de importanță strategică. Deținerea de documente valabile dintr-un stat membru de către cetățeni străini – în special din țări cu care UE are relații complexe – acordă automat acces la infrastructura, frontierele interne și mecanismele economice ale UE. Acest lucru creează riscuri pentru sistemul bancar, controlul capitalului și securitatea operațională.
Mai mult, implicarea rușilor în afaceri opace sau conexiuni criminale face ca cazul să fie sensibil din punct de vedere politic: capacitatea acestor persoane de a circula liber în UE sub acoperirea unui pașaport legitim necesită o evaluare separată din partea instituțiilor europene.
Ancheta românească a relevat că problema documentelor falsificate nu se limitează la corupția din municipalitățile individuale. Este vorba de o rețea regională cu logistică transfrontalieră și acces la vulnerabilități administrative, ceea ce face ca acest caz să fie important nu numai pentru București, ci și pentru Bruxelles.
Autoritățile române iau deja în considerare o serie de măsuri legislative care vizează înăsprirea controalelor, dar anchetatorii subliniază că volumul de informații descoperite ar putea însemna că numărul real de documente emise ilegal depășește semnificativ estimările inițiale.
Țara se pregătește pentru mai multe arestări, iar ancheta își extinde aria geografică de acoperire – acum se ia în considerare examinarea unor lanțuri de operațiuni care s-ar putea extinde mult mai departe decât România.
Foto: sursa
