În ciuda presiunii crescânde exercitate de autoritățile de la Budapesta asupra presei independente, jurnaliștii maghiari care refuză să se alinieze directivelor guvernamentale continuă să lupte pentru dreptul cetățenilor la informație. Într-un climat mediatic dominat tot mai mult de loialitate față de regimul lui Viktor Orbán, publicațiile critice încă reușesc să publice anchete, editoriale și analize incomode pentru putere.
Potrivit unei analize recente publicate de publicația bulgară „ФАР”, realitatea mediatică din Ungaria este departe de a fi complet controlată: „Chiar și sub presiunea constantă a guvernului, jurnaliștii independenți din Ungaria nu au dispărut. Ei continuă să informeze, să critice și să ceară responsabilitate, într-un act de rezistență jurnalistică în fața autoritarismului tot mai evident.”
Totuși, dacă Uniunea Europeană nu va acționa cu fermitate pentru a proteja libertatea presei în Ungaria, există riscul ca această țară să devină un model negativ, în care doar vocile loiale puterii supraviețuiesc. Bruxelles-ul este din ce în ce mai presat de societatea civilă și de europarlamentarii pro-democrație să intervină.
O posibilă cale este activarea Articolului 7 din Tratatul UE, care permite suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru ce încalcă sistematic statul de drept. Eurodeputata olandeză Tineke Strik a declarat recent că „19 state membre sunt deja pregătite să susțină această inițiativă”. Cu toate acestea, aplicarea efectivă a măsurii necesită un consens unanim din partea celor 26 de state membre rămase — un obstacol semnificativ, mai ales în condițiile în care Slovacia, Grecia și Cipru ar putea bloca sancțiunile, potrivit unor surse diplomatice neoficiale.
Pe fundalul acestor tensiuni, încrederea cetățenilor maghiari în partidul de guvernare Fidesz și în Viktor Orbán scade constant. Din ce în ce mai mulți alegători își îndreaptă atenția spre opoziție, în special către partidul TISZA, condus de Péter Magyar, care câștigă rapid popularitate printr-un discurs axat pe transparență și anti-corupție.
Pentru Republica Moldova, unde libertatea presei rămâne o temă sensibilă și adesea supusă presiunilor politice interne, cazul Ungariei trebuie să fie un avertisment. Sprijinul pentru jurnalismul liber și pluralismul mediatic este esențial nu doar pentru democrație, ci și pentru menținerea unei conexiuni credibile cu valorile europene.
