11 state UE cer renunțarea la veto-urile care blochează politica externă a Uniunii
Unsprezece state membre ale Uniunii Europene pledează pentru reformarea procesului de luare a deciziilor în domeniul politicii externe a UE. Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia cer identificarea unor mecanisme care să limiteze utilizarea veto-ului național, considerând că acesta poate bloca acțiunile comune ale Uniunii.
Despre aceasta informează euronews.com.
Apelul a fost transmis Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. Autorii documentului recunosc importanța consensului, însă consideră că acesta trebuie să faciliteze acțiunea comună, nu să o împiedice.
O singură țară poate bloca o decizie susținută de întreaga UE
Conform regulilor actuale, principalele decizii ale UE în domeniul politicii externe sunt adoptate în unanimitate. Astfel, oricare dintre cele 27 de state membre poate bloca o inițiativă susținută de celelalte țări.
Problema a devenit deosebit de vizibilă în perioada în care Ungaria era condusă de fostul premier Viktor Orbán, care a recurs în repetate rânduri la dreptul de veto pentru a exercita presiuni asupra partenerilor europeni.
Unul dintre cele mai recente exemple a fost blocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ungaria și-a ridicat veto-ul după disputa cu Kievul privind conducta de petrol „Drujba”.
Ce schimbări propun cele 11 state
În documentul comun, țările au formulat cinci principii care, în opinia lor, ar putea face politica externă a UE mai eficientă.
Printre propuneri se numără:
- respectarea principiilor de solidaritate reciprocă și cooperare loială;
- utilizarea mai frecventă a mecanismului de abținere constructivă, în locul veto-ului;
- evitarea condiționării deciziilor de politică externă de chestiuni care au o tematică substanțial diferită;
- analizarea posibilității de a trece de la unanimitate la majoritate calificată;
- solicitarea unor motive vitale și justificate din partea statelor care se opun unei asemenea reforme.
Autorii apelului consideră că instrumentele juridice necesare există deja în tratatele UE, iar problema ține în principal de voința politică de a le utiliza.
La Bruxelles se discută despre „clauza pasarelă”
Una dintre opțiunile analizate este utilizarea așa-numitei „clauze pasarelă”, prevăzută la articolul 31 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În anumite condiții, aceasta permite trecerea de la votul unanim la majoritatea calificată.
Susținătorii reformei consideră că schimbarea ar putea accelera procesul decizional și reduce riscul blocajelor politice. Criticii se tem însă că eliminarea dreptului de veto ar diminua influența statelor membre mai mici și ar ridica semne de întrebare cu privire la legitimitatea democratică a deciziilor.
Un aspect remarcat este faptul că niciuna dintre țările baltice nu s-a alăturat inițiativei. Acestea consideră în mod tradițional dreptul de veto un instrument important pentru protejarea intereselor lor naționale.
După plecarea lui Orbán, în UE se vorbește despre o „fereastră de oportunitate”
Discuțiile privind reforma mecanismului de politică externă al UE au căpătat un nou impuls după înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile din Ungaria. În mai multe capitale europene, situația este privită drept o oportunitate pentru modificarea sistemului înaintea unor eventuale schimbări politice în alte state membre.
Un alt factor menționat îl reprezintă viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, programate pentru anul viitor, precum și posibilitatea consolidării forțelor eurosceptice.
În paralel, Germania și Franța discută un plan separat care ar prevedea consolidarea rolului lui Kaja Kallas, concomitent cu extinderea controlului asupra activității sale din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Astfel, reforma politicii externe a UE depășește treptat cadrul unei dezbateri tehnice despre procedurile de vot și devine parte a unei discuții mai ample privind capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid și coordonat la crizele externe.
