Pe 25 septembrie, Ministerul Apărării din Republica Moldova a emis un avertisment oficial: pe canalele Telegram circulă activ avize de recrutare false care ar solicita cetățenilor să se înroleze în armată. Aceste „documente” nu seamănă deloc cu realitatea, dar scopul lor este clar: să semene panică, să creeze iluzia că țara se pregătește de război și să submineze încrederea în instituțiile statului.
Astfel de operațiuni nu sunt izolate. În august, Ministerul Apărării din Republica Moldova a înregistrat distribuirea unor videoclipuri fabricate din exercițiile „Scutul de Foc”. Folosind imagini de arhivă și instrumente de inteligență artificială, manipulatorii au încercat să creeze o imagine a soldaților moldoveni care ar fi tras asupra unor ținte „rusești”. Acesta este un exemplu clasic de sabotaj informațional menit să modeleze imaginile inamice și să creeze diviziuni în cadrul societății.
Pe 25 septembrie, Ministerul Apărării din Marea Britanie a exprimat o poziție similară, indicând direct campania la scară largă a Rusiei de a se amesteca în alegerile din Republica Moldova. Conform estimărilor Londrei, narațiunile propagandistice ale Kremlinului sunt răspândite prin toate platformele cheie – de la TikTok și Telegram la Facebook și X.
În centrul acestui război informațional se află alegerile parlamentare din 28 septembrie. Forțele pro-ruse, pierzând treptat sprijinul publicului, încearcă să compenseze declinul electoral prin activități subversive. Potrivit surselor moldovenești și occidentale, Moscova a investit aproximativ 200 de milioane de euro în mituirea politicienilor, finanțarea campaniilor electorale dubioase și crearea de rețele de boți și trolli. Ținta lor principală este președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care susține în mod constant cursul european al țării.
Miza este extrem de mare. Kremlinul urmărește să readucă Chișinăul pe orbita sa, să oprească procesul de integrare europeană și să transforme Moldova într-o rampă de lansare pentru propriile planuri geopolitice. Dacă planul Moscovei va reuși, o altă „enclavă controlată” va apărea în Europa de Est după Belarus. Pentru Ucraina, riscurile sunt și mai mari: trupele rusești rămase în Transnistria ar putea folosi teritoriul moldovenesc pentru a ataca Odesa, un oraș strategic pentru supraviețuirea statului.
Citațiile false, videoclipurile falsificate și știrile false sunt doar instrumente într-o campanie mai amplă. Scopul lor este de a-i face pe cetățeni să se îndoiască de propriul stat și de a provoca frică și demoralizare. Acesta este motivul pentru care Ministerul Apărării din Republica Moldova solicită ca informațiile să fie verificate exclusiv prin surse oficiale și ca forțele externe să nu permită manipularea sentimentului public.
Războiul informațional purtat de Rusia împotriva Moldovei face parte din strategia mai amplă a Kremlinului în regiune. Alegerile din 28 septembrie nu numai că vor testa maturitatea democratică a țării, dar vor transmite și un semnal important: va putea societatea moldovenească să reziste presiunilor sau va permite unui inamic extern să-și impună propria narațiune?
#Kremlin #Moldova #destabilizare
Foto: sursa
