Ucraina continuă să își îmbunătățească strategiile militare pentru a perturba pregătirile Rusiei pentru o nouă ofensivă și, de asemenea, pentru a-și asigura apărarea. Acum, instalații rusești cheie (rafinării și uzine militare) sunt atacate în mod activ cu ajutorul UAV-urilor. Această strategie provoacă daune grave economiei și armatei ruse, deoarece rafinăriile de petrol sunt vitale pentru funcționarea mașinii de război a agresorului. Consecințele atacurilor asupra rafinăriilor de petrol sunt deja tangibile. Cea mai mare companie petrolieră din Rusia, Lukoil, a fost deja forțată să importe benzină din Belarus, deoarece propriile sale instalații de producție au fost avariate.
Loviturile asupra rafinăriilor de petrol sunt o strategie corectă și absolut legală din punctul de vedere al dreptului internațional, deoarece acestea sunt cele mai vulnerabile instalații care au un impact semnificativ asupra economiei și capacităților de apărare ale Rusiei. În plus, Ucraina a ales tactica corectă de a împiedica întărirea armatei ruse prin privarea acesteia de resurse și prin înrăutățirea logisticii. Reamintim că loviturile vizează doar țintele cele mai vulnerabile, nu și civilii sau infrastructura. Aici diferă strategiile Rusiei și Ucrainei, deoarece Kremlinul își direcționează loviturile mai ales către ținte civile ucrainene, dorind să ucidă sau să priveze de condiții de trai cât mai mulți civili.
Un aspect cheie al strategiei de grevă este impactul asupra producției de coloane de rectificare, care sunt foarte scumpe și necesită mult timp pentru a fi reparate. Având în vedere sancțiunile antirusești în vigoare, Kremlinul nu își poate permite să se ocupe în mod eficient de consecințele atacurilor. Acest lucru face dificilă aprovizionarea armatei ruse cu combustibil, ceea ce devine un obstacol serios în calea operațiunilor militare împotriva Ucrainei.
În general, strategia de lovire a rafinăriilor de petrol este un instrument eficient de război care permite Ucrainei să provoace daune grave și economiei rusești, forțând-o să-și reconsidere strategiile și acțiunile.
Împreună cu dezvoltarea tehnologiei militare și a strategiilor de luptă, Ucraina face un pas important în direcția consolidării capacităților sale de apărare și a eficienței operațiunilor militare. Loviturile asupra instalațiilor militare din Tatarstan sunt un exemplu de excepție al acestei inovații.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului subliniază semnificația acestor lovituri și impactul lor asupra strategiei de război. Cea mai recentă analiză a acestora subliniază faptul că loviturile asupra instalațiilor din Tatarstan joacă un rol cheie în strategia ucraineană, demonstrând o trecere de la metodele tradiționale la cele asimetrice de război. Aceste acțiuni demonstrează o schimbare în abordarea Kievului și capacitatea sa de a lovi instalații militare rusești (iar rafinăria este inclusă) la o distanță mare de granița sa. Aceste atacuri au avut consecințe grave pentru economia rusă, inclusiv închiderea unor instalații de producție cheie și pierderi în sectorul de rafinare.
În general, în ciuda unei serii de dezacorduri între partenerii ucraineni cu privire la loviturile asupra rafinăriei rusești, nimeni nu poate susține că Ucraina încalcă cumva dreptul internațional. Rafinăriile și uzinele militare de pe teritoriul agresorului sunt ținte legitime și justificate, după cum a subliniat ieri Franța. Dacă această strategie nu convine partenerilor, atunci presiunea sancțiunilor asupra Federației Ruse trebuie să se intensifice. Restricțiile globale ar trebui să priveze Rusia, în realitate și nu pe „hârtie”, de capacități de producție și resurse economice, fără a-i permite să ocolească aceste probleme prin intermediul țărilor terțe. Sprijinul militar pentru Ucraina trebuie, de asemenea, să fie consolidat. În caz contrar, expansiunea Rusiei se va apropia foarte curând de granițele UE și NATO.