În mai 2025, scena politică din Republica Moldova a fost zguduită de o declarație care, în alte condiții, ar fi părut absurdă. Victoria Furtună — lidera partidului „Moldova Mare” și fostă candidată la alegerile prezidențiale — a afirmat că intenționează să „recupereze” pentru Moldova Bugeacul, o regiune istorică ce face astăzi parte din regiunea Odesa a Ucrainei. O asemenea retorică nu este doar un truc de imagine, ci o amenințare directă la adresa integrității teritoriale a Ucrainei și un nou semn al intensificării curentelor revanșarde din spațiul post-sovietic, alimentate de Kremlin.
Victoria Furtună nu poate fi considerată o figură marginală obișnuită. Ea este recent aleasă președintă a partidului Moldova Mare, care militează pentru „restabilirea Moldovei istorice” în „granițele sale naturale”. La alegerile prezidențiale din 2024 a obținut doar 5% din voturi, dar influența ei crește datorită unei campanii mediatice agresive și finanțării venite din partea oligarhului fugar Ilan Șor.
Ilan Șor este considerat un instrument-cheie al Kremlinului în Republica Moldova. În 2014, el a fost implicat în deturnarea a peste un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, după care a fugit în Rusia. În ciuda proceselor penale, Șor continuă să conducă partide pro-ruse și să servească drept principal canal de distribuire a banilor negri pentru cumpărarea voturilor.
Declarațiile făcute de Furtună nu sunt simple populisme. Ele au fost formulate cu intenție clară: în timpul discursului, în spatele ei se afla o hartă cu granițele „corectate”, în care o parte din regiunea Odesa era deja marcată ca fiind Bugeac. Este o analogie clară cu anexarea Crimeei: construirea unui mit istoric, prezentarea „granițelor corecte” și eroizarea politică a luptei pentru „pământul strămoșesc”.
Bugeacul este o regiune sensibilă: sudul regiunii Odesa, locuit de o populație etnic diversă, inclusiv moldoveni, găgăuzi și bulgari. Kremlinul a încercat în repetate rânduri să destabilizeze această zonă — fie prin campanii de dezinformare, fie prin influența agenților săi.
Istoria recentă a Republicii Moldova este marcată de lupta constantă între trecutul pro-rus și aspirațiile pro-europene. În anii 2000, țara a fost condusă de comuniști și lideri ca Voronin și Dodon. Schimbarea a venit în 2020, odată cu victoria Maiei Sandu, care a marcat orientarea clară a Moldovei către Uniunea Europeană.
Totuși, anul 2024 a demonstrat cât de fragilă este această direcție. La referendumul privind integrarea europeană, doar 51% dintre moldoveni au votat „pentru”. Diferența de doar 2% relevă o societate profund divizată, iar eforturile Moscovei încep să dea roade. Următoarea miză pentru Kremlin sunt alegerile parlamentare din septembrie 2025, unde forțele pro-ruse speră să obțină majoritatea și să blocheze cursul pro-european al țării.
Declarația Victoriei Furtună este un semnal clar: Moscova pregătește un nou val de atacuri hibride nu doar împotriva Moldovei, ci și împotriva Ucrainei. În timp ce armata ucraineană apără frontul de est, Kremlinul își extinde influența în spatele liniilor. Bugeacul ar putea deveni un nou front în confruntarea dintre Rusia și Occident.
Ucraina și Moldova trebuie să își întărească cooperarea în domeniul securității și al combaterii dezinformării. Nu este acceptabil ca politicienii pro-ruși să revendice teritorii ucrainene fără consecințe. Kievul, Bruxellesul și Washingtonul trebuie să reacționeze ferm.
Imagine: Victoria Furtună, sursa
