La 29 aprilie 2024, armata rusă a comis încă o crimă împotriva populației civile din Ucraina, lovind Odessa cu o rachetă balistică Iskander-M cu focos cu dispersie. Ca urmare a acestui bombardament barbar, șase persoane au fost ucise și peste 30 au fost rănite.
Aceasta nu este prima dată când Rusia folosește acest tip de muniție periculoasă pentru a lovi orașe pașnice din Ucraina. Dacă ne amintim toate conflictele militare pe care Federația Rusă le-a declanșat, aceasta nu a făcut-o doar în Ucraina.
La 3 ianuarie 1995, avioanele de război rusești au aruncat 18 bombe cu dispersie asupra unor instalații din orașul Shali în timpul primului război ruso-cecen. Munițiile au avariat o piață la marginea drumului, apoi o benzinărie și un spital care trata atât civili, cât și răniți. De asemenea, au fost ținuți soldați ruși capturați, ceea ce confirmă faptul că Rusia nu i-a cruțat niciodată pe civilii pe care i-a atacat, nici măcar pe proprii militari. Avioanele rusești au împușcat apoi un cimitir musulman, o școală și o întreprindere agricolă colectivă.
Cincizeci și cinci de persoane au murit atunci, printre care cinci medici. Au fost 186 de răniți. Potrivit estimărilor Ombudsmanului președintelui Rusiei (la acea vreme Boris Elțîn), numărul morților a depășit 100 de persoane. În timpul atacului nu au existat obiective militare în oraș.
În timpul războiului ruso-georgian din august 2008, ambele țări au folosit muniții cu dispersie. Guvernul georgian a recunoscut utilizarea munițiilor cu dispersie, dar numai împotriva țintelor militare din afara zonelor populate. Federația Rusă a negat utilizarea munițiilor cu dispersie, în ciuda dovezilor de utilizare a acestora. Human Rights Watch a acuzat forțele aeriene rusești că au folosit aceste muniții deasupra zonelor populate din Georgia. La 12 august 2008, armata rusă a tras rachete balistice cu focoase cu dispersie din sistemul operațional-tactic de rachete Iskander asupra orașului Gori. Lovitura a lovit o piață locală, ucigând 10 persoane, printre care un jurnalist de la postul de televiziune danez RTL.
Ucraina și Rusia nu sunt membre ale Convenției privind munițiile cu dispersie. Utilizarea acestora este interzisă în temeiul dreptului umanitar internațional, deoarece nu fac distincție între militari și civili. Cu toate acestea, Rusia a folosit în mod repetat muniții cu dispersie în timpul războiului împotriva Ucrainei din 2014. Utilizarea acestora a avut ca rezultat numeroase 2victime civile în zonele orașelor din Donbas ocupate atunci. Federația Rusă a vizat civili și a făcut să pară că Ucraina își „ucide” proprii locuitori.
Odată cu începerea invaziei la scară largă în 2022, Rusia și-a intensificat în mod semnificativ utilizarea munițiilor cu dispersie. Acestea au fost utilizate pe multe orașe ucrainene, inclusiv Kramatorsk, Okhtyrka, Pokrovsk și Odesa.
Ulterior, Ucraina a primit, de asemenea, muniții cu dispersie de la unele țări partenere. Cu toate acestea, ele sunt folosite doar împotriva concentrărilor de trupe rusești din teritoriile ocupate, după cum confirmă experții și analiștii mondiali, precum și agențiile de informații din multe țări din întreaga lume.
Care sunt pericolele munițiilor cu dispersie?
Munițiile cu dispersie sunt un tip de armă care dispersează un număr mare de submuniții pe o suprafață mare. Aceste submuniții, care arată ca niște mine în miniatură, pot exploda atunci când sunt atinse sau după un anumit interval de timp. Utilizarea lor provoacă numeroase victime civile, deoarece nu fac distincție între militari și civili.
Care este raza de acțiune a rachetei Iskander?
Racheta Iskander este o rachetă balistică tactică sau operațională care poate lovi ținte la o distanță de până la 500 kilometri. Acest lucru o face să reprezinte o amenințare serioasă pentru orașele și civilii ucraineni.
Cum se recunoaște o submuniție?
Submunițiile variază ca formă și dimensiune, dar pot fi recunoscute după câteva caracteristici:
- Dimensiune mică: De obicei, au dimensiunea unei mingi de tenis sau sunt puțin mai mari.
- Forma cilindrică sau ovală: Multe submuniții au o formă cilindrică sau ovală, cu capetele ascuțite.
- Înveliș metalic: Majoritatea submunițiilor sunt fabricate din metal.
- Marcaje: Unele submuniții pot avea marcaje care să indice tipul și scopul lor.
În cazul în care o persoană găsește o submuniție care nu a explodat, aceasta nu trebuie niciodată atinsă. Este mai bine să se îndepărteze la o distanță sigură (cel puțin 100 de metri) și apoi să raporteze descoperirea autorităților locale sau serviciilor de urgență.
Munițiile cu dispersie sunt extrem de periculoase și pot exploda în orice moment.
Ucraina luptă nu numai pentru libertatea sa, ci și pentru securitatea întregii Europe. De aceea, lumea trebuie să fie atentă la modul în care Rusia folosește aceste arme periculoase și să influențeze pentru a o priva de astfel de proiectile. Lumea trebuie să se unească pentru a opri agresorul și pentru a-l reține
răspunzător pentru crimele comise.
