Rusia demonstrează din nou că nu dorește pacea, în timp ce Occidentul caută soluții politice pentru încheierea războiului. Odată cu expirarea așa-numitului „armistițiu de Paște” la miezul nopții din 21 aprilie, situația de pe front nu doar că nu s-a stabilizat – ci s-a intensificat. În noaptea de duminică, forțele ruse au lansat atacuri aeriene asupra teritoriului Ucrainei. A fost utilizată inclusiv racheta de croazieră supersonică „Oniks”, lansată din Crimeea ocupată spre regiunea Herson. De asemenea, au fost înregistrate lansări a două rachete H-31P către regiunea Nikolaev, din spațiul aerian de deasupra Mării Negre.
Atacul cu drone a fost de o amploare considerabilă – 96 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed. Forțele ucrainene de apărare aeriană au reușit să doboare doar 42 dintre ele, restul fie și-au atins țintele, fie s-au prăbușit fără a provoca daune semnificative. Acest lucru demonstrează clar că, chiar și în zile simbolice, cum ar fi Paștele, Rusia își continuă politica de teroare.
Oficial, armistițiul a fost inițiat de Kremlin pe 19 aprilie și trebuia să dureze până pe 21 aprilie. În declarația Ministerului Apărării din Rusia se menționa că încetarea focului va fi respectată doar în cazul unui răspuns „în oglindă” din partea Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a răspuns pozitiv, propunând un armistițiu similar și exprimându-și disponibilitatea de a-l prelungi după 21 aprilie — cu condiția unei încetări totale a ostilităților. Însă, în realitate, Rusia nu a încetat nici măcar pentru o clipă luptele: conform datelor Statului Major General al Ucrainei, doar pe 20 aprilie au avut loc 45 de confruntări armate, cele mai multe pe direcția Pokrovske.
Între timp, procesul diplomatic continuă. La Londra se pregătesc negocieri multilaterale cu participarea SUA, UE și Ucrainei. Printre delegați se numără secretarul de stat american Marco Rubio, precum și trimișii speciali Keith Kellogg și Steve Witkoff. Se discută un plan supranumit deja „compromisul blând”: Ucraina nu aderă la NATO, linia frontului este înghețată, iar Crimeea este recunoscută de facto ca parte a Rusiei. Zona din jurul centralei nucleare Zaporojie devine teritoriu neutru sub control american.
Totuși, spre deosebire de acordurile de la Istanbul din 2022, noul plan nu presupune dezarmarea Ucrainei și nici renunțarea la sprijinul occidental. Acest lucru pune Kievul în fața unei alegeri dificile: să accepte un astfel de compromis pentru oprirea războiului, riscând însă legitimarea agresiunii? E limpede că propunerea de a renunța la teritorii legal aparținând Ucrainei contravine dreptului internațional și este extrem de periculoasă. Ar crea un precedent pentru alte state agresoare, care ar putea începe războaie cu vecinii lor, aruncând lumea într-un haos permanent.
Analiștii politici consideră, de asemenea, că dictatorul Putin va respinge probabil și această inițiativă — poziția sa rămâne neschimbată: „toate obiectivele operațiunii speciale vor fi atinse”. Între timp, fiecare nou atac asupra orașelor pașnice din Ucraina dovedește că Kremlinul nu urmărește pacea, ci doar câștigă timp din punct de vedere tactic.
În acest context, perspectiva prelungirii armistițiului de Paște pare puțin probabilă. Acțiunile reale ale Rusiei arată că niciun armistițiu temporar nu poate fi interpretat ca un pas spre pace. E doar o pauză pentru regrupare, nu un gest de bunăvoință.
Rămâne de văzut dacă întâlnirea de la Londra va reprezenta începutul unui nou dialog sau o nouă tentativă de a forța Ucraina să cedeze. Totuși, un lucru este clar deja: pacea adevărată va fi posibilă doar atunci când agresorul își va opri politica violentă, iar comunitatea internațională va acționa ferm și unitar.
