Analize și opinii

Șansele integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană reprezintă unul dintre principalele obiective politice ale guvernării actuale de la Chișinău. Speranțele integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, odată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Maia Sandu, încep să se prezinte într-o perspectivă mai optimistă. În data de 9 noiembrie 2021, în cadrul celei de-a opta ediție a Forumului anual de Integrare Europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu afirmă că Agenda de Asociere dintre Republica Moldova și UE „trebuie să devină pe bune fundamentul agendei de transformare internă a țării”. Totodată, menționând că „implementarea Acordului de Asociere rămâne la un nivel foarte scăzut”.

Care sunt provocările integrării Republicii Moldova în spațiul european?

Pentru ca aderarea Republicii Moldova să devină o realitate aceasta trebuie să facă față cu succes cerințelor și normelor impuse de către Uniunea Europeană. Relațiile dintre Republica Moldova și UE sunt reglementate de Acordul de Asociere 2021 – 2027. Domeniile în care aceasta ar trebui să acționeze, în vederea unui viitor european, sunt: îmbunătățirea sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, respectarea drepturilor omului, combaterea sărăciei, integrarea politicilor europene cu privire la mediu, reforma sistemului energetic, crearea unor relații de încredere între Moldova și statele Uniunii Europene, și nu în ultimul rând, rezolvarea conflictului transnistrean. Toate acestea reprezintă probleme acute ale societății civile moldovenești și provocări majore ale guvernării de la Chișinău.

Care este situația actuală?

Situația actuală a Republicii Moldova, cu privire la integrarea în Uniunea Europeană, după cum am menționat mai sus, este un pic mai optimistă în comparație cu guvernările anterioare. Acest lucru se datorează susținerii politice de care se bucură Maia Sandu din partea Uniunii Europene. Însă, există și anumite probleme pe care le menționează UE cu privire la viitorul european al Moldovei. Conform unui raport de implementare al Acordului de Asociere, care analizează evoluția social-politică a Republicii Moldova în perioada 2019 – 2021, Comisia Europeană atrage atenția faptului că niciunul dintre vinovații principali ai furtului miliardului nu se află în prezent în spatele gratiilor! De asemenea, bunurile pierdute nu au fost nici azi recuperate.

Reforma sistemului judiciar, asigurarea independenței justiției, lupta împotriva corupției la nivel înalt reprezintă condițiile esențiale în apropierea relațiilor dintre UE și Republica Moldova. Situația economică a unui stat este direct afectată de situația justiției. Cu cât justiția este mai părtinitoare și mai supusă unor interese private, cu atât volumul investițiilor va fi mai mic. Un stat corupt nu se poate bucura de încrederea investitorilor, fiindcă acesta presupune riscuri enorme pe care aceștia nu sunt dispuși să și le asume.

Conform Indexului Statului de Drept pentru anul 2021, Republica Moldova are scorul de 0.51, ceea ce plasează țara pe locul 73 din 139 de state ale lumii. Partea optimistă vizavi de acest indice reprezintă faptul că acesta a fost în creștere în ultimii trei ani (cu cât indicele este mai mare, cu atât statul de drept este mai respectat. Danemarca, de exemplu, are indicele de 0.90 și este prima țară din clasament). Totuși, partea care ne trage în jos în această direcție, așa cum este prezentată de WJP Rule of Law Index, reprezintă, în primul rând, corupția și, în al doilea rând, sistemul de justiție criminală. Moldova se află printre cele mai corupte state din lume, între Bangladesh și Sierra-Leone și pe locul 111 din 139.  Sistemul justiției criminale este la fel de deficitar, Moldova se află pe locul 88 din 139 de țări (între Tanzania și Gambia), cu probleme majore la capitolul capacității de a investiga crime (locul 115 din 139) și la capitolul independenței justiției penale de influența guvernului sau sistemului politic (locul 110 din 139).

Deși programul actual de guvernare prevede acțiuni pentru reforma justiției și eliminarea corupției este încă prematur să ne așteptăm la schimbări radicale și vizibile, judecând numai din perspectiva pașilor enormi pe care acesta trebuie să-i realizeze ca să ne scoată din acest clasament rușinos. În comparație, România are scorul 0.63 și se află la coada Uniunii Europene.

Un alt factor decisiv care influențează viitorul european al Republicii Moldova este poziționarea sa geopolitică nefavorabilă, aceasta aflându-se la interferența intereselor marilor puteri – Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. Pe de o parte, Republica Moldova se află în zona de interes a structurii euroatlantice prin faptul că se află poziționată chiar la hotarul NATO și UE. Pe de altă parte, Republica Moldova se află în zona de interes a Federației Ruse și în dependență energetică față de aceasta. Conform opiniilor experților, statul geopolitic al Republicii Moldova este de „stat-tampon” sau „zonă-gri”, acest statut presupune riscuri militare ridicate, dependența enormă a acesteia de jocul marilor puteri și lipsa interesului din partea investitorilor străini. Această poziționare geopolitică nefavorabilă determină guvernarea de la Chișinău să fie într-o permanentă căutare și schimbare a rolului său în contextul geopolitic regional, lucru care se reflectă și în scindarea opiniei publice vizavi de orientarea geostrategică a țării. Integrarea în Uniunea Europeană în acest context geopolitic presupune o provocare majoră pentru guvernarea moldovenească.

Care sunt speranțele pe viitor?

Potrivit opiniei directorului general adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă al UE, Luc Pierre Devigne, prezentată în cadrul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2021, Moldova parcurge o evoluție pozitivă în direcția apropierii de Uniunea Europeană. Un indicator că Moldova recapătă încrederea UE poate fi sprijinul financiar de 60 de milioane de euro acordat de către aceasta pentru gestionarea crizei energetice. Totuși, după cum vedem din datele prezentate mai sus, doar în domeniul justiției și combaterii corupției, calea pentru un viitor european este extrem de lungă și anevoioasă. Responsabilitatea pentru parcurgerea cu succes a acestei căi nu se află doar în mâinile guvernanților, ci și a actorilor externi și a societății civile.

Ecaterina Artiomov

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button