Politică

Cine amenință să destabilizeze procesul electoral din Moldova?

Moldova continuă să se pregătească pentru alegerile locale generale programate pentru 5 noiembrie. Campania electorală a început deja în mod oficial la 6 octombrie. Aceste alegeri sunt extrem de importante pentru țară, deoarece, în ultimii doi ani, Moldova a reușit să se îndrepte fără echivoc pe calea integrării europene, iar succesul său în această direcție este foarte satisfăcător pentru UE. Cu toate acestea, există încă cea mai importantă problemă, care poate provoca nu doar un „regres”, ci poate priva cu ușurință o mare parte a populației de o viitoare dezvoltare economică, socială și politică. Și este vorba de influența rusă.

Moscova folosește orice ocazie pentru a se folosi de puțin mai puțin de o treime din cetățenii moldoveni cu sentimente pro-rusești pentru a crea haos în țară și pentru a-și redobândi influența pernicioasă. Dacă se va permite așa ceva, rezultatele activității eficiente a actualei guvernări, care a vizat atât integrarea europeană, cât și îmbunătățirea generală a vieții populației, vor dispărea. Într-adevăr, dacă proxeneții pro-ruși vor reuși să ocupe poziții la nivel municipal prin metode manipulatoare și ilegale, viitoarea campanie prezidențială va fi și mai mult compromisă.

Potrivit CEC, în Moldova sunt înregistrați 3,3 milioane de alegători. Pe 5 noiembrie, aceștia urmează să aleagă 898 de primari și 11.000 de consilieri locali.

Pentru a maximiza rezultatul pozitiv al campaniei, aceasta se desfășoară după noi reguli. Cea mai importantă dintre ele este o barieră pentru ca figurile pro-ruse să candideze. Această modificare a fost adoptată în august și interzice primarilor și deputaților de diferite niveluri aleși în frunte cu partidele recunoscute drept neconstituționale să candideze timp de cinci ani. Printre aceștia se numără 600 de membri ai cunoscutului partid pro-rus Șor, interzis de Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Celebru pentru legăturile sale cu Rusia, Ilon Șor, care a fost condamnat anterior la până la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară, cu siguranță că nu i-a plăcut foarte mult această schimbare.

În plus, legea interzice utilizarea de obiecte de propagandă ale formațiunilor politice neconstituționale.
După ce au decis că merită totuși să încerce să ocolească modificările, cinci deputați Șor au contestat acest amendament la Curtea Constituțională. La 28 septembrie, ei au depus această cerere la Curte, iar la 3 octombrie, cu trei zile înainte de începerea campaniei electorale, judecătorii au declarat-o neconstituțională.

După cum ne amintim, asociații lui Șor au început imediat să profite de acest lucru. De exemplu, Marina Tauber, uitând de urmărirea penală împotriva sa pentru spălare ilegală de bani de la un grup criminal, a depus rapid documentele pentru a se înregistra în calitate de candidat la Consiliul Municipal Bălți.

Ca răspuns la o provocare deschisă din partea unor personalități pro-ruse, la 4 octombrie, șeful parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei ședințe privind necesitatea introducerii unor modificări la Codul electoral, a convenit asupra unei liste de personalități care nu pot participa la alegeri. Aceasta include personaje notorii din vechiul curs pro-rusesc al țării, care sunt suspectate sau acuzate de finanțarea ilegală a partidelor. De asemenea, pe listă sunt incluși și cei care au fost suspendați anterior din procesul electoral din diverse motive, cel mai adesea pentru crimele și mașinațiunile lor.

Un răspuns atât de dur din partea guvernului l-a pus pe Ilon Șor într-o situație de „foamete de personal”, deoarece nu s-a gândit prea mult la imaginea asociaților săi. În principiu, această greșeală se observă la multe partide pro-ruse din țările europene. Mai întâi fac și abia apoi gândesc, ceea ce face jocul forțelor politice care nu sunt în favoarea stabilirii de legături cu țări care sunt teroriști și agresori internaționali.

Ilon Șor a decis să încerce să se securizeze chiar înainte ca amendamentele să fie implementate. El a creat partidele „Renașterea” și „Șansa”, dar chiar și aici a eșuat – la 4 octombrie au fost percheziționați mai mulți activiști ai acestor formațiuni politice marionetă. Activiștii pro-ruși ar putea fi indignați de presupusa „obstrucționare” a participării la alegeri de către stat, dar o astfel de acuzație sună ridicol. Se pare că Ilon Șor nu s-a gândit deloc pe cine recrutează în partidele sale „subsidiare”, iar în august mai mulți membri ai acestora au fost prinși în scandaluri de corupție.

De exemplu, acuzațiile de radicalism ale Partidului Renașterii s-au suprapus peste faptul că un membru al partidului a dat o mită de 30.000 de dolari primarului din Oknica, scopul fiind acela de a-l determina pe primarul în funcție să treacă de la Partidul Socialiștilor la aripa lui Ilon Șor.

Partidul „Șansa”, creat pe cadavrul partidului „Nashi”, are o strategie mai interesantă. Sub pretextul declarării „valorilor proeuropene”, nu numai că este complet subordonat lui Șor, dar are și membri care au legături directe cu Rusia. Este acum cel mai periculos partid din Moldova, deoarece reprezentanții săi pot induce în eroare cetățenii și apoi trântesc capcana minciunilor și manipulărilor politice. Din punctul de vedere al Rusiei, nu contează în cine sunt investite rublele însângerate, important este ca orice formațiune din Moldova, care ar urma să ocupe majoritatea posturilor în puterea municipală, să fie complet subordonată Moscovei. Și împotriva acestui lucru luptă acum în mod activ guvernul.

Urmăriți hashtag-ul #alegeri2023 și fiți la curent cu ultimele știri!

#alegeri2023 #Moldova #politica

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button