Deși în cadrul conflictului tensionat dintre Rusia și Ucraina confruntarea se dă, în special, între Rusia pe de o parte și NATO cu SUA pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron a devenit, de ceva timp, o figură centrală în eforturile diplomatice ale Europei de a difuza potențialul conflict. Pe măsură ce Statele Unite își mută forțele în Europa de Est (cu scopul de a sprijini aliații), iar Rusia răspunde prin dislocarea trupelor suplimentare la hotarele cu Ucraina, Macron a decis să facă o vizită de lucru la Moscova. Acesta a discutat cu omologul său, Vladimir Putin, iar în acest articol menționăm principalele aspecte ale acestei discuții diplomatice.
Putin a poziționat agresiunea Rusiei drept una determinată de stricta necesitate de a răspunde agresiunii NATO
În urma discuției a devenit clar – Putin și de această dată a ales calea „partajării de responsabilitate”, menționând că acțiunile Federației Ruse poartă caracter pur defensiv, în raport cu cele întreprinse de către NATO. Aici, Putin a invocat operațiunile din Serbia, Afganistan, Siria și Libia ca dovadă a faptului că NATO este o alianță mai mult ofensivă, decât defensivă.
A fost atins și subiectul aderării Ucrainei la NATO, aici Putin fiind la fel de categoric. Acesta a menționat că dacă Ucraina ar intra în NATO, țările europene ar fi „automat” în război cu Rusia. Liderul Federației Ruse s-a expus și referitor la potențialul militar al țării pe care o conduce: „Rusia este o superputere militară și o superputere nucleară”.
În circumstanțele actuale, asemenea declarații urmăresc doar un singur scop – creșterea tensiunii acolo, unde această tensiune a atins deja nivelul maxim. Devine evident că Federația Rusă nu se va retrage, ceea ce presupune probabilitatea noilor acțiuni sub flag străin, inclusiv și în Republica Moldova.
Putin a dat asigurări că nu va ataca Ucraina, dar în aceeași zi șase nave de război rusești și un submarin au trecut prin strâmtoarea Dardanele
După discuțiile care au durat mai mult de 5 ore, Macron a apărut la conferința de presă, menționând că împreună cu Putin au reușit să găsească „puncte de convergență”. Totodată, Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski a părut destul de sceptic. Acesta a menționat în cadrul conferinței de presă: „Nu prea am încredere în cuvinte. Cred că fiecare politician poate fi transparent făcând pași concreți”.
Se pare că scepticismul lui Zelenski a fost unul întemeiat. Marți, șase nave de război rusești și un submarin au trecut prin strâmtoarea Dardanele, îndreptându-se spre Marea Neagră dinspre Mediterană. Este vorba despre navele rusești – nave de debarcare utilizate pentru asalt amfibiu.
În acest context, afirmația lui Macron despre găsirea compromisului dintre el și Putin lasă prea multe semne de întrebare. În cazul în care Putin, totuși, ar renunța la continuarea exercitării de presiune și agresiune militară, cel mai curând, navele rusești nu ar ajunge acolo, unde au ajuns. Deși ar putea părea că este un eveniment insuficient de semnificativ pentru a face concluzii, totuși, unele concluzii pot fi deduse aici – este evident, deocamdată, că acțiunile liderului rus nicidecum nu „fredonează” cu acel compromis de neagresiune despre care a menționat Macron.
Traian Albu
