Economistul Tatyana Iovv a făcut această declarație în emisiunea programului Puterea a Patra.
„Dacă luăm etimologia cuvântului „economie”, înseamnă știința vieții. Și nu fără motiv, pentru că își asumă ce consecințe simte un cetățean asupra vieții sale ca urmare a activităților sau acțiunilor conducătorilor pe care i-a ales. Ce au făcut guvernanții pentru a îmbunătăți viața acestui cetățean? Astăzi este momentul în care am fost pe calea integrării europene de 20 de ani și am primit de la o creștere de 20 de ani din salariul său real. forța de muncă, de la 17% pe an în 2004 la 1,58% în ultimii 4 ani, adică de 10 ori mai puțin.
Am uitat deja cifrele de atunci și trăim după cifrele de astăzi, dar acum fiecare persoană simte din propria experiență că nu poate face față cheltuielilor în creștere. Veniturile cresc și ele, dar nu sunt suficiente pentru a plăti nevoile minime de trai”, a menționat Tatyana Iovv.
Vorbind despre împrumuturile luate de Republica Moldova, precum și despre datoria publică a țării noastre, un alt economist, Marin Gospodarenko, a subliniat cum ar trebui folosiți acești bani.
„Dacă vorbim de datoria publică și, în special, de datoria publică a Republicii Moldova (adică de datoria internă și externă), aceasta constituie 35,2% din produsul intern brut (PIB), în total este de 123 miliarde lei, din care datoria publică externă este de 78 miliarde, iar datoria internă este de 45 miliarde.
În ceea ce privește împrumuturile pentru 2025, Ministerul Finanțelor planifică venituri de circa 10 miliarde de lei, iar, în consecință, 9,5 miliarde de lei vor fi rambursate la creditele deja luate în anii precedenți.
Unde s-au dus acești bani din împrumuturi: în principal, au mers pentru a acoperi deficitul bugetar. În opinia mea, acești bani ar trebui să meargă către infrastructură, către dezvoltarea industriilor care aduc plus valoare economiei. Mulți dintre cei de la putere nu înțeleg aceste aspecte și vorbesc despre împrumuturi ca bani care sunt folosiți, în special, pentru acoperirea deficitului bugetar, și nu pentru dezvoltarea economiei în ansamblu. Și aici apare cea mai mare problemă: banii intră în economie, dar merg pentru a acoperi deficitul bugetar”, a spus expertul.
Să reamintim că recent premierul Dorin Recean și comisarul european pentru Extindere Marta Coș, aflat în vizită oficială la Chișinău, au semnat Acordul privind Planul de Creștere al Republicii Moldova, o asistență financiară de 1,9 miliarde de euro, destinată modernizării instituțiilor, investițiilor și creșterii economice.