Conform Press Freedom Ranking 2021, Federația Rusă se poziționează pe locul 150 din 180 din totalul țărilor incluse în acest Ranking. Acest clasament determină măsura în care într-o anumită țară se respectă libertatea presei. Dacă să analizăm comparativ, Republica Moldova se poziționează în același clasament pe locul 89 – practic de 2 ori mai sus decât Federația Rusă. În acest articol încercăm să înțelegem principalele motive care determină o poziție inferioară a Federației Ruse în acest clasament, dar și să înțelegem dacă presa din Federația Rusă este într-adevăr una liberă, așa cum se vorbește în ultimul timp în spațiu informațional rusesc.
Premisele percepției societății mondiale despre libertatea presei din Rusia
Gradul de libertate a presei în Federația Rusă rămâne a fi un aspect delicat, pe care ar fi complicat și incorect, de fapt, să-l analizăm din poziția unor păreri subiective. Percepția societății mondiale despre presa și libertatea acesteia s-a conturat în special pe parcursul ultimelor ani, mai bine spus, a ultimului deceniu marcat de evenimente contradictorii. Iată care ar fi principalele evenimente în acest sens:
- În decembrie 2013, un ordin executiv a lichidat în mod neașteptat RIA Novosti – unul dintre cele mai independente instituții de presă de stat din Rusia. Această instituție media a fost înlocuită în scurt timp prin „Russia Today – RT”.
- În 2014 „Grani.ru” a devenit prima publicație de știri online blocată în Rusia. O lege din 2014 a obligat, de asemenea, instituțiile de presă ruse să reducă participațiile străine la maximum 20%, forțând astfel proprietarii internaționali să-și vândă o parte din cotele deținute în instituțiile media din Rusia. Totodată, este necesar de menționat că aceasta nu reprezintă neapărat o încălcare în sine, dar, în vederea altor evenimente de atunci, trezit, iarăși, o opinie controversată a societății mondiale.
- La sfârșitul anului 2016, a fost adoptată o lege care impune companiilor de telecomunicații și internet să păstreze conținutul tuturor comunicărilor timp de șase luni, iar LinkedIn a fost blocat.
- În plus, în martie 2019, parlamentarii ruși au aprobat o lege pentru a bloca „știrile false” online și pentru a-i pedepsi pe cei care le răspândesc, ia în luna decembrie a aceluiași an a semnată o legislație care ar permite guvernului să identifice și să ofere individual și autonom statut de „inamic al statului” jurnaliștilor bănuiți în anumite infracțiuni informaționale.
- Evenimente controversate au avut loc și în timpul pandemiei Covid 19. Reporterii de la Radio Free Europe/Radio Liberty au fost acuzați că au „răspândit știri false” după ce au susținut că spitalele nu aveau suficiente provizii pe fondul pandemiei.
- Recent, OpenDemocracy a condamnat faptul că piața mass-media a Rusiei a pierdut o altă rezervă de jurnalism de înaltă calitate. Acest incident încalcă aparent o rezoluție din 2012 adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, care a cerut statelor să promoveze un mediu sigur și favorabil pentru ca jurnaliştii să-și desfășoare activitatea în mod independent și fără interferențe nejustificate.
Pe lângă cele menționate mai sus, un factor istoric care determină atitudinea societății mondiale față de libertatea presei în Rusia constă în cele 6 omoruri de jurnaliști, cazuri care nu au, deocamdată, un statut final. Cel mai curând, aceste evenimente, în ansamblu au determinat o poziție inferioară a Rusiei în Press Freedom Ranking 2021.
Cazul lui Roman Dobrokhotov și The Insider – „agenți străini”?
Unul dintre evenimentele recente din lumea jurnalismului în Federația Rusă este cazul lui Roman Dobrokhotov – redactor șef The Insider. În prezent Dobrokhotov este cercetat în cazul unui dosar „nelegat” de jurnalism și activitatea sa profesională în general. Totodată, acest fapt devine controversat reieșind din alt eveniment recent – pe 23 iulie, Ministerul Justiției al Federației Ruse a inclus The Insider pe lista „Agenților mass-media străine”. Potrivit lui Dobrokhotov, acest lucru se poate datora faptului că The Insider este înregistrat în Letonia.
Totodată, este necesar de amintit că în 2020-2021, jurnaliștii The Insider, în colaborare cu alți anchetatori, au scris o serie de articole despre presupușii otrăvitori ai opoziției Alexei Navalny, Vladimir Kara-Murza și scriitorul Dmitri Bykov. Aceste evenimente, în ansamblu iarăși stârnesc anumite opinii controversate despre nivelul de libertate a presei din Federația Rusă.
Atribuirea statutului de „Agent străin” nu este doar cazul The Insider, de fapt. În ultimele șase luni Rusia a inclus zeci de jurnalişti şi mass-media pe lista „agenţilor străini”. Moscova încearcă să închidă sucursalele Radio Free Europe/Radio Liberty din Rusia, acuzându-i de peste 600 de încălcări și impunându-le amenzi în valoare totală de 4,4 milioane de dolari, și a expulzat-o din țară pe corespondentul presei britanice BBC – Sarah Rainsfor.
În acest context, cel puțin din extern, devine clar de ce libertatea presei în Federația Rusă este catalogata a fi la un nivel destul de modest. Nu este exclus că acțiunile Kremlinului poartă caracter defensiv și preventiv, dar, totuși, per ansamblu, recentele evenimente pun destul de multe întrebări și oferă, deocamdată, insuficiente răspunsuri.
Traian Albu
