Limba ca linie de front: Sandu a făcut apel la Comrat către găgăuzi să nu se piardă
Președinta Maia Sandu a ținut un discurs la Comrat care a depășit cu mult aniversarea universității. În capitala regiunii autonome Găgăuzia, șeful statului a vorbit nu doar despre cultură, ci și despre viitor – despre limbă ca fundament al identității și despre necesitatea unirii țării prin cunoașterea limbii române.
Vorbind la Universitatea de Stat din Comrat cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a universității, Sandu a subliniat că limba găgăuză este pe cale de dispariție. Potrivit acesteia, pierderea limbii înseamnă pierderea memoriei istorice, a unității și a perspectivelor.
„Dacă o limbă nu este folosită, un grup etnic devine mut și în cele din urmă dispare”, a declarat președintele.
Echilibrul dintre identitate și integrare
Adresându-se locuitorilor regiunii autonome, Sandu a cerut păstrarea limbii lor materne găgăuze, sporind simultan studiul limbii române, limba de stat a Moldovei. În opinia sa, acestea nu sunt procese care se exclud reciproc, ci mai degrabă două căi paralele: protejarea identității și extinderea oportunităților. Primarul orașului Comrat, Serghei Anastasov, a susținut această poziție, vorbind în limba română și menționând că tinerii din autonomie ar trebui să fie cunoștințe avansate atât de limba găgăuză, cât și de limba română. Acest lucru, a spus el, deschide accesul la educație, la piața muncii și la participarea deplină la viața publică a țării.
În pericol de dispariție
Limba găgăuză, care aparține familiei lingvistice turcice, se află pe lista limbilor în pericol de dispariție. Sandu a ridicat și problema protejării acesteia la nivel internațional, în special în cadrul discuțiilor cu directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, la Paris.
La sfârșitul anului 2025, autoritățile moldovene au anunțat elaborarea unui plan național pentru promovarea și dezvoltarea limbii găgăuze în autonomie. Conform datelor oficiale, aproximativ 17.000 de copii studiază în prezent limba găgăuză în 44 de școli și 56 de grădinițe din regiune. Context istoric și realitatea contemporană
În perioada sovietică, populația găgăuză a fost supusă unei rusificări intensive, iar limba rusă a devenit principalul mijloc de comunicare. Această inerție lingvistică persistă și astăzi: limba rusă este utilizată pe scară largă în regiunea autonomă, inclusiv în discursurile publice și în mass-media.
În mod semnificativ, Sandu și-a ținut discursul la Comrat în principal în limba rusă – o mișcare care poate fi interpretată ca o încercare de a se adresa publicului în limba lor maternă, promovând în același timp agenda de integrare a statului.
Semnificație politică
Vizita președintelui la Comrat nu este doar o inițiativă culturală. Face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a legăturilor dintre Chișinău și regiunea autonomă în contextul provocărilor externe și al polarizării interne.
Într-un context în care Găgăuzia afișează în mod tradițional sentimente mai pro-ruse, politica lingvistică devine un instrument de integrare ușoară. Sandu se bazează pe o formulă: păstrarea identității prin limba găgăuză și participarea la viitorul paneuropean al Moldovei prin limba română. Întrebarea este dacă această formulă va putea depăși trauma istorică și neîncrederea politică. Dar un lucru este clar: Comrat nu a fost doar despre limbă – a fost despre alegerea unei traiectorii de dezvoltare.
Foto: sursa
