Autoritățile belgiene au devenit preocupate de creșterea bruscă a numărului de cereri de azil din partea cetățenilor moldoveni. Pe 12 mai, ministrul belgian pentru azil și migrație, Annelien Van Bossuyt, a sosit la Chișinău cu un mesaj clar: cetățenilor moldoveni nu li se va acorda nicio prestație sau statut de protecție. Care este motivul unei întrebări atât de dificile, cum vede Belgia politica de migrație a UE în general și dacă Moldova însăși riscă să devină un refugiu regional pentru migranții „indezirabili” în Europa – Annelijn Van Bossuyt a vorbit despre acest lucru și mai mult într-un interviu cu jurnalista NM Olga Gnatkova.
„Nu vreau ca mesajul meu să fie perceput ca „dur””
În primul rând, ne puteți spune despre scopul vizitei dumneavoastră în Moldova? Ați scris recent o postare destul de dură pe Facebook despre migrația în Belgia [a moldovenilor] și aș dori să clarificați acest lucru – la ce vă așteptați de la această vizită?
Sunt aici pentru a discuta cu autoritățile moldovenești despre cooperarea dintre Moldova și Belgia. Se întâmplă deja și căutăm modalități de a-l face și mai productiv.
În plus, Moldova este în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar Belgia este una dintre țările fondatoare ale UE, așa că ne uităm și la modul în care putem ajuta Moldova în acest sens.
Desigur, vrem să discutăm și despre problemele actuale. Una dintre ele este creșterea semnificativă a numărului de cereri de azil din partea cetățenilor moldoveni, în special din comunitatea romă, care solicită protecție în Belgia. Nu vreau ca mesajul meu să fie considerat „dur”. Sunt doar sincer: dacă aplici pentru azil în Belgia, nu ai nicio șansă să obții protecție internațională. De ce? Pentru că Moldova este o țară de origine sigură.
În ultimii ani, practic niciun cetățean moldovenesc nu a primit protecție internațională în Belgia, tocmai pentru că țara este considerată sigură. Vrem să le spunem cetățenilor Moldovei: nu vă riscați viața, nu mergeți în Belgia, pentru că nu veți primi adăpost, nu veți primi ajutor financiar pentru a vă întoarce acasă și veți fi pur și simplu deportați înapoi în Moldova. Cererea de azil în Belgia nu are sens.
Dar despre ce scară vorbim? Ați spus că numărul cererilor a crescut brusc în ultimii ani.
Da, în prezent vorbim de aproximativ o mie de oameni [pe an] care vin în Belgia, mai ales în lunile de iarnă. Până în 2020, aproape nimeni din Moldova nu a solicitat azil în Belgia. Din 2020, am observat o creștere bruscă – aproximativ o mie de cereri anual. Dar niciunul dintre cei care au aplicat nu a primit protecție internațională.
De aceea spunem: „Nu veniți în Belgia, nu abuzați de sistemul de azil, pentru că nu veți primi nici protecție, nici asistență financiară și veți fi returnat în Moldova”.
Cum explicați această creștere, mai ales după 2020?
Cred că are legătură cu pandemia de COVID și apoi cu invazia Rusiei în Ucraina. În plus, există regiuni în Moldova în care perspectivele socio-economice nu sunt foarte bune. Dar toate acestea nu constituie motive pentru a solicita azil în altă țară. Cred că este mult mai important să înțelegem cum putem ajuta Moldova.
Astăzi, de exemplu, voi avea o întâlnire cu ministrul Economiei pentru a discuta cum ne putem îmbunătăți cooperarea.
Dar nu există niciun motiv să solicitați azil în Belgia, deoarece nu veți primi statut de protecție internațională sau asistență financiară. Pur și simplu vei fi întors acasă.
Dar nu ți-e teamă că astfel de subiecte ar putea crește stigmatizarea socială, mai ales în raport cu comunitatea de romi? În Moldova, aceasta este o problemă destul de acută, iar același Consiliu al Europei lucrează la asta în țara noastră de mulți ani.
Dar tocmai de aceea vorbim despre necesitatea de a consolida cooperarea dintre țările noastre. De aceea dorim să ajutăm Moldova pe drumul său către Uniunea Europeană.
Oferim deja, de exemplu, asistență de la biroul nostru de migrație către biroul de migrație din Moldova – schimb de experiență și bune practici. Totul pentru ca cooperarea să fie cât mai eficientă.
Dar a veni în Belgia pentru a cere azil nu este o soluție, pentru că nu o vei obține. În plus, așa cum am spus, noi, în Belgia, vom înceta să oferim sprijin financiar [pentru solicitanții de azil care așteaptă o decizie] pentru că noi înșine suntem forțați să economisim. Pur și simplu nu mai avem acele resurse. Așa că vom înceta să facem asta și le vom spune oamenilor deschis: nu credeți zvonurile că vi se va da ajutor în Belgia – nu veți primi și veți fi deportați în Moldova.
În plus, sistemul nostru de adăposturi este complet supraîncărcat. Prin urmare, există riscul ca oamenii să ajungă în stradă. Nu cred că ar trebui să spunem „Ei bine, vino în Belgia” și atunci oamenii vor rămâne fără adăpost acolo. Nu vrem ca oamenii să ajungă pe stradă. De aceea spunem clar: nu veni, nu merită. Nu veți primi adăpost sau asistență financiară și veți fi returnat în Moldova.
„Suntem puternici susținători ai Ucrainei”
În ceea ce privește aspirațiile Moldovei de a adera la UE. În societatea noastră și în mass-media, se răspândesc adesea speculații că Moldova va deveni un loc în care migranții pe care Europa nu dorește să-i accepte vor fi „abandonați”. Aceste zvonuri sunt răspândite mai ales înainte de alegeri: despre sirieni și nu numai. Cum poți comenta asta?
Criza migrației cu care se confruntă Europa determină toate țările UE să lucreze împreună pentru a rezolva problema migrației ilegale.
Tocmai de aceea a fost adoptat Pactul privind migrația și azilul, care va intra în vigoare în 2026. Scopul său este îmbunătățirea coordonării între țările UE.
Dacă Moldova va deveni membră a UE, se va alătura acestei comunități de țări care lucrează împreună pe problemele migrației ilegale. Acest lucru nu va face decât să-i întărească poziția.
Întrebare despre Ucraina. În prezent, sunt în desfășurare negocieri între Rusia, Ucraina, SUA etc. Dacă vor avea succes, ce se va întâmpla cu refugiații ucraineni din țara dumneavoastră și din UE în ansamblu?
În primul rând, suntem susținători puternici ai Ucrainei. În urmă cu aproximativ două sau trei săptămâni, prim-ministrul nostru a vizitat Ucraina pentru a ne reafirma sprijinul în lupta sa împotriva Rusiei.
În ceea ce privește refugiații ucraineni, aceștia se află în prezent sub protecție temporară (acesta este un statut special pentru refugiați pentru a-și simplifica legalizarea). Acest statut este valabil până în martie 2026. După aceea, va fi necesar să se decidă la nivelul UE dacă să-l extindă și cum să facă față acestei provocări în general pentru a-i ajuta pe ucraineni.
Cum vedeți o soluție la problema „standardelor duble” în raport cu migranții din diferite țări? S-a discutat pe larg, mai ales de la începutul războiului din Ucraina: că există o atitudine față de sirieni și alta față de ucraineni.
La nivel european, există diferite forme de protecție. Acestea nu sunt standarde duble, ci statuturi consacrate legal: Convenția de la Geneva este pentru cei care fug de persecuția personală; protectie temporara – pentru cei care fug de razboi; Există și statutul de persoană strămutată temporar. Toate sunt incluse în dreptul internațional și european. Prin urmare, nu aș vorbi despre „standarde duble”. Pentru că aici vorbim de tipuri specifice de protecție care depind de motivul pentru care persoana și-a părăsit țara.
„Migrația ilegală pune o povară uriașă asupra societăților noastre”
Vedem că în Europa vin la putere tot mai multe partide conservatoare, inclusiv a dumneavoastră (Noua Alianță Flamandă). Aceștia adoptă adesea o poziție mai dură cu privire la problemele migrației. Cum credeți că va schimba acest lucru peisajul social al Europei în viitorul apropiat?
În primul rând, nu aș pune partidul nostru la același nivel cu extrema dreaptă. Cu siguranță nu este cazul în țara noastră. Dar la nivelul UE există într-adevăr o conștientizare tot mai mare că provocările legate de migrație trebuie abordate diferit.
Există acum un grup de țări care au aceleași idei în cadrul UE, iar Belgia este doar una dintre ele. Include Danemarca, Țările de Jos, Austria, de exemplu. Mi se pare că există deja peste 15 din 27 de țări din UE care vorbesc despre necesitatea de a consolida cooperarea și controlul asupra migrației ilegale.
Migrația ilegală este cea care pune o presiune enormă asupra societăților noastre, sistemelor de securitate socială, piețelor imobiliare, sistemelor educaționale etc.
Creșterea popularității partidelor de extremă dreapta este o consecință a lipsei de soluții eficiente. Trebuie să preluăm controlul asupra fluxurilor de migrație și să ne asigurăm că migrația este percepută din nou ca un fenomen pozitiv, mai degrabă decât o problemă. Pentru că acum pentru mulți este perceput doar negativ, ca o povară pentru societate.
La ce schimbări vă așteptați cel mai mult de la Pactul european privind migrația și azilul?
Cheia este o mai bună cooperare între statele membre ale UE, astfel încât să putem prelua controlul asupra fluxurilor de migrație. Pentru ca fiecare țară să-și asume cota de responsabilitate, în baza pactului. Acesta este singurul mod în care putem recâștiga controlul asupra migrației.
