Noul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei se confruntă cu divergențe între statele membre
Uniunea Europeană nu a reușit încă să ajungă la un consens privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în pofida săptămânilor de negocieri și a așteptărilor că procesul decizional va deveni mai puțin tensionat după schimbările politice din Ungaria. Discuțiile privind noile restricții au scos însă la iveală diferențe semnificative de poziție între statele membre ale blocului comunitar.
Despre aceasta informează radiosvoboda.org.
Inițial, pachetul de sancțiuni includea o serie de măsuri dure menite să reducă veniturile Rusiei și să intensifice presiunea asupra economiei acesteia. Pe parcursul negocierilor, însă, mai multe propuneri au fost atenuate sau eliminate complet din proiect.
Una dintre cele mai dezbătute inițiative a fost interzicerea importurilor de pește din Rusia. Mai multe state, printre care Germania, Polonia și Portugalia, au solicitat excepții, argumentând că anumite sectoare ale industriei alimentare depind de aceste livrări. În cele din urmă, măsura a fost exclusă din pachet.
Divergențe au apărut și în jurul propunerii de a limita acordarea vizelor Schengen cetățenilor ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei. Unele state au susținut înăsprirea regimului de vize, însă țările interesate de menținerea fluxurilor turistice nu au fost de acord cu restricțiile propuse. Ca urmare, discuțiile s-au limitat la posibilitatea unor modificări viitoare ale legislației privind vizele.
Un alt subiect sensibil rămâne plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Comisia Europeană a propus menținerea unui nivel mai redus al plafonului pentru a limita veniturile Moscovei din exporturile energetice. Totuși, pe fondul creșterii prețurilor mondiale la petrol și al rezervelor exprimate de unele state membre, nu a fost posibilă identificarea unui compromis. Ca măsură temporară, mecanismul actual a fost prelungit cu încă o săptămână.
Dificultăți suplimentare sunt generate de solicitările unor state membre. Grecia cere un regim special pentru companiile sale maritime în ceea ce privește transportul gazului natural lichefiat rusesc, argumentând că o interdicție totală ar favoriza concurenții din afara Uniunii Europene.
La rândul său, Austria insistă asupra soluționării unei probleme legate de activele unuia dintre cele mai mari grupuri bancare europene prezente în Rusia. Viena consideră necesară compensarea pierderilor generate de deciziile instanțelor ruse privind bunurile instituției financiare.
În ciuda divergențelor, statele membre continuă negocierile. Potrivit informațiilor disponibile, versiunea finală a pachetului ar putea include sancțiuni suplimentare împotriva unor bănci rusești, noi restricții pentru navele așa-numitei „flote din umbră”, precum și extinderea listei persoanelor și entităților supuse înghețării activelor și restricțiilor de călătorie.
Diplomații europeni admit că forma finală a celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni ar putea fi considerabil mai puțin severă decât cea propusă inițial, însă subliniază că menținerea unității Uniunii Europene rămâne o prioritate în politica de presiune asupra Rusiei.
