Pe 31 august, președinta Maia Sandu a adus un omagiu luptei poporului pentru recunoașterea limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină. În fața a sute de participanți adunați în Piața Marii Adunări Naționale pentru Marea Dictare Națională, Sandu a subliniat importanța respectului față de limba și identitatea națională.
După ani de opresiune în perioada sovietică, când vorbirea în limba română putea aduce consecințe grave, Maia Sandu a reamintit curajul studenților, scriitorilor și artiștilor care au luptat pentru dreptul de a vorbi și scrie în limba maternă.
Șefa statului a enumerat numele celor care au riscat și au luptat pentru recunoașterea limbii române, evidențiindu-i pe Grigore Vieru, Valentin Mîndacanu, Vladimir Beșleagă, Lică Sainciuc, Spiridon Vangheli, Dumitru Matcovchi, Doina și Ion Aldea-Teodorovici, Ion Dumeniuc, Nicolae Matcaș.
„După 34 de ani când sute de mii de oameni au cerut, în Piața Marii Adunări Naționale, declararea limbii române drept limbă de stat și trecerea la grafia latină, avem bucuria de a ne sărbători limba într-un mod special. Câteva sute de oameni vor scrie în română, cu respect pentru scrierea corectă și cu dragoste față de limba neamului nostru.
Nu a fost mereu așa. În perioada sovietică, poporul a fost privat de dreptul la autodeterminare și limba română, pentru a ne lipsi de identitatea națională și mutila conștiința de neam. Puteai avea dosar penal, pentru că vorbeai în limba română. Până în 1989, scriam în alfabet chirilic, iar să scrii după alfabetul latin era o încălcare a legii. Să citești o poezie în limba română era o infracțiune. Cu toate acestea, studenți, scriitori, oameni de artă, matematicieni, profesori au avut curajul să ceară cu voce tare dreptul la limbă, la neam. Aș vrea să-i onorăm. Numele multora sunt prezente în manualele școlare”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a ținut să evidențieze că în martie, a promulgat legea prin care sintagma „limba moldovenească” a fost înlocuită cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova.
„Cei care ne-au spus cu arma la tâmplă că vorbim moldovenească au făcut-o pentru a ne certa între noi, a ne șterge identitatea. Moldovenii își doresc să trăiască în pace, înțelegere. Limba trebuie să ne unească în acest deziderat. În martie, am îndeplinit dorința celor aproape un milion de moldoveni, respectând decizia Curții Constituționale și textul Declarației de Independență”, a spus Sandu.
Ea a subliniat și importanța învățării limbii române de către minoritățile naționale, precizând că peste 10.000 de persoane s-au înscris la cursurile de studiere a limbii române: „Să respectăm limbile minorităților și să-i ajutăm să învețe limba română. Nu există popoare inferioare sau superioare, limbi inferioare sau superioare așa. Limba română are locul ei demn în rândul statelor lumii”.
Maia Sandu a mai declarat că „alături de peste 30 milioane de oameni, în Moldova vorbim limba română, limbă oficială a UE. În UE, unde vrem să ducem țara noastră, limba română are un loc respectat și nimeni nu riscă să fie pedepsit, pentru că vorbește limba maternă”.
„Am încredere în generațiile viitoare că vor transforma Moldova într-un stat european, cu mândrie față de tradiții, de limba română”, a punctat președinta.
TV8.md reamintește că Republica Moldova celebrează joi, 31 august, Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în țara noastră de 34 de ani. Cu tot atâția ani în urmă s-a revenit și la grafia latină.
În contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională din 27 august 1989, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină.
Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 au fost deschise lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie.
După intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc în 31 august, când s-a votat și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.
Sărbătoarea a început sa fie celebrată sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinată de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. Pe 2 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova. Totodată, s-a votat schimbarea numelui sărbătorii în „Limba Română”.
Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care circa 24 de milioane o au ca limbă maternă.
