Vadim Krasnoselski, reales recent în funcția de președinte a regiunii separatiste Transnistria, a venit cu solicitarea de a rezolva problema transnistreană prin intermediul expedierii a câteva scrisori către guvernarea de la Chișinău. În acest articol discutăm despre sinceritatea acestor intenții și despre posibilele intenții reale care se ascund în spatele acestor încercări de a soluționa problema transnistreană.
Intențiile lui Krasnoselski prin prisma background-ului conflictului transnistrean
Atunci când discutăm despre intențiile actuale ale liderului regiunii separatiste este necesar să ne amintim că anume Tiraspolul, până nu demult, refuza categoric să pună în discuție această problemă. O asemenea poziției a fost justificată, la acel moment, prin orientarea Transnistriei spre „concentrarea pe eliminarea barierelor și promovarea măsurilor de consolidare a încrederii prin stabilirea cooperării în sferele transporturilor, telecomunicațiilor și finanțelor”.
Este evident de ce Tiraspolul nu-și dorea un eventual progres în soluționarea problemei transnistrene. Totodată, ce s-ar fi schimbat acum? De unde a apărut această dorință spontană de a „mișca lucrurile” din loc?
Este necesar de menționat că Krasnoselski a solicitat negocieri anume în formatul „5+2”, format care s-a dovedit a fi dificil de aplicat de către guvernele din anii precedenți. Negocierile pe problema transnistreană au început să se blocheze pe fondul campaniilor electorale din Republica Moldova din 2019, iar în 2020 și 2021 partidele nu au putut obține o singură rundă de negocieri în formatul „5+2”. Autoritățile transnistrene au acuzat Moldova de presiuni și nerespectarea acordurilor și, ca răspuns, au suspendat o serie de acorduri.
Deplasarea lui Krasnoselski la Moscova
Imediat după inaugurarea sa în funcție, Krasnoselski a plecat în vizită la Moscova. Cât de paradoxal nu ar suna, dar anume după revenirea sa din acea vizită Krasnoselski și-a manifestat aprigele intenții de a soluționa problema transnistreană.
Unul dintre motivele acestei mișcări ar putea fi situația cu care se confruntă momentan Federația Rusă în ceea ce privește relația cu Ucraina. Situația s-a dovedit a fi una deloc ușoară pentru Federația Rusă, dar, în timp ce atenția societății mondiale este concentrată aici, Federația Rusă are posibilitatea de a acționa în alte zone de interes politic. Reieșind din faptul că problema transnistreană devine tot mai discutată, iar o eventuală rezolvare a acesteia nu ar fi rentabilă pentru Kremlin, aceștia iau decizia de a organiza lucrurile în așa mod, încât să pară că anume Republica Moldova nu-și dorește un progres în acest domeniu.
Acesta ar putea fi, de fapt, principalul motiv care a determinat o adresare a lui Krasnoselski care nu corespunde cerințelor procedurale actuale. Precum a menționat și Natalia Gavriliță, este regretabil, dar partea transnistreană nu folosește formatele deja existente pentru negocieri. Motivul acestei abordări este unul destul de simplu – o adresare corectă din punct de vedere procedural ar putea mișca lucrurile din loc, ceea ce nu reprezintă, nici pe departe, scopul pe care îl urmărește prin aceste mișcări partea transnistreană și Federația Rusă.
Deocamdată, în lipsa unei adresări oficiale și structurate corect din punct de vedere procedural, lucrurile pot arăta anume așa, cum ar fi convenabil părții transnistrene. Totodată, este important să fim conștienți de scopurile reale pe care le urmăresc părțile prin aceste mișcări.
Antonio Bors
