Analize și opinii

Republica Moldova în anul 2022

Anul 2021 lasă în urma sa schimbări importante din punct de vedere economic, politic și social, atât la nivel global, cât și la nivelul Republicii Moldova. Pe plan internațional, anul 2021 este marcat ca fiind cel de-al doilea an al pandemiei de Covid-19, de creșterea fulminantă a prețurilor energetice, de creșterea inflației și de creșterea tensiunilor dintre NATO și Federația Rusă etc. Republica Moldova a resimțit toate aceste influențe, dar încearcă să facă față și provocărilor proprii.

Una dintre cele mai mari provocări a fost soluționarea crizei politice în care se afla Republica Moldova încă de la finalul anului 2020, în urma demisionării guvernului Chicu, prin intermediul alegerilor parlamentare anticipate din această vară. În urma acestor alegeri, PAS a obținut o majoritate confortabilă în parlament și BECS și partidul „Șor” au intrat în opoziție. Schimbarea puterii politică a declanșat schimbări cu privire la orientarea politicii externe a Republicii Moldova și a pus Moldova pe calea unor reforme în domeniul justiției. Alegerile parlamentare anticipate au soluționat criza politică a țării, însă proaspătul guvern a avut de confruntat o gravă criză energetică în toamna acestui an și urmează să se confrunte, probabil, cu o nouă criză sanitară cauzată de tulpina nouă de coronavirus – Omicron. Cum planifică guvernarea de la Chișinău să depășească eventualele crize politice și economice care ne pândesc din viitor? Cum își propune guvernul să-și îndeplinească promisiunile electorale? La ce să se aștepte cetățenii Republicii Moldova în anul 2022? Toate acestea reprezintă întrebări valide la final de 2021.

Situația internă

În data de 13 octombrie 2021, a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021 – 2022. Planul înglobează 24 de direcții prioritare de activitate. Printre acestea putem evidenția măsuri, cum ar fi, în domeniul „bunei guvernări”, de exemplu, modernizarea serviciilor publice sau a accesului cetățenilor la serviciile publice prin acțiuni precum, digitalizarea Monitorului Oficial de la 1 ianuarie 2022 sau programarea și elaborarea cadrului normativ pentru realizarea recensământului populației în anul 2024. În domeniul justiției și a luptei împotriva corupției, se propune, pe parcursul anului 2022, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, reforma Curții Supreme de Justiție prin micșorarea numărului de judecători sau negocierea cu Uniunea Europeană a instaurării unui mecanism asemănător MCV-ului (Mecanismul de Verificare și Cooperare) a progreselor din domeniul reformelor justiției. 

În domeniul economiei, Planul prevede salariul mediu pe economie de cel puțin 11.000 lei, majorarea fluxului de investiții străine până la 1,5% din PIB sau micșorarea tarifelor de roaming pentru călătorii care călătoresc în UE sau în statele din cadrul Parteneriatului Estic. Ulterior însă, adică în 27.12.2021, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus totuși stabilirea cuantumului salariului mediu lunar pe economie în mărime de 9.900 de lei. De asemenea, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2022, veniturile la bugetul de stat vor constitui 50,1 miliarde lei, în creștere cu 9,2 % față de anul curent, cheltuielile vor fi în sumă de 62,5 miliarde de lei, cu 13,1% mai mult comparativ cu anul 2021, deficitul bugetar va constitui 15,1 miliarde de lei, soldul datoriei de stat se estimează la 103,3 miliarde de lei, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 40,4%. 

Proiectul de lege mai prevede și alocarea resurselor pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 200 de lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică. Conform noului tarif calculat de ANRE și anunțat la 24 decembrie, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022, consumatorii casnici ar trebui să plătească 10,19 lei pentru un m3 de gaz sau 11 lei cu TVA inclus.

Situația externă

În materie de politică externă, pe parcursul anului 2021, în ceea ce privește orientarea către occident, guvernarea de la Chișinău a înregistrat anumite progrese în reluarea colaborării cu Uniunea Europeană. Direcția pro-europeană a guvernării a fost confirmată cu fermitate de președintele Maia Sandu în interviul publicat de Reuters, la 14 decembrie 2021. În cadrul interviului aceasta a declarat că Republica Moldova a spus oficialilor ruși că „aderarea la UE este alegerea noastră”.  Îmbunătățirea relațiilor cu UE este bilaterală, amintim că în data de 2 iunie a anului curent, Comisia Europeană a anunțat un Plan de redresare economică a Republicii Moldova de circa 600 milioane de euro, bani care urmează a fi alocați în perioada 2021 – 2024 pentru reabilitarea economică provocată de pandemia COVID. De asemenea, amintim ajutorul financiar de 60 milioane de euro acordat de UE pentru depășirea crizei energetice. O altă posibilitate de colaborare a Republicii Moldova cu UE va fi realizată în cadrul programului de cercetare și inovare al UE pentru 2021 – 2027 Orizont Europa. În cadrul acestui program, Moldova va putea beneficia de aceleași condiții de obținere a granturilor pentru cercetare ca și entitățile din statele membre UE.

În ceea ce privește relațiile politice dintre Republica Moldova și Federația Rusă, acestea se doresc a fi calificate de către guvernarea de la Chișinău drept „pragmatice”. Relația Republicii Moldova și Federația Rusă a fost marcată în 2021 de criza energetică și de disputele cu privire la așa-zisele alegeri din Transnistria. 

În cadrul Planului de guvernare menționat anterior a fost prevăzută o vizită a vice prim-ministrului Moldovei la Moscova, vizită care a fost realizată în luna noiembrie a acestui an, de asemenea, este prevăzută și menținerea dialogului constructiv în cadrul CSI. Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, a participat la 15 octombrie la Consiliul șefilor de stat ale CSI. Totuși, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni televizate, din 27.12.2021, la observația că în pofida instalării sale de un an în funcția de președinte a țării nu a efectuat încă o vizită la Moscova, a declarat următoarele: „Întrebarea corectă nu este «când», dar «ce» se realizează în cadrul acestor vizite. […] Atunci când pe anumite probleme vom avansa suficient de mult ca să avem rezultate și să putem să punem la punct pe un subiect sau altul, atunci discutăm despre vizite. Până atunci trebuie să se lucreze ca să se ajungă la aceste soluții”. De asemenea, cu privire la decizia de a nu participa la summit-ul CSI, organizat la 28 decembrie, la Petersburg, aceasta a declarat că „Noi analizăm participarea la aceste întâlniri în funcție de subiectele care se discută și în ce măsură ele sunt relevante pentru Republica Moldova. În cadrul CSI pe noi ne interesează, în special, aspectele economice, acolo vrem să rezolvăm problemele. Nu știu care este agenda. Nu am văzut o invitație oficială.” Astfel, deși întâlnirile miniștrilor de externe au fost programate pentru perioada 2022 – 2023, data reluării dialogului dintre președinții celor două țări rămâne încă necunoscută. 

Ecaterina Artiomov

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button