Alegerile parlamentare din toamna lui 2025 în Moldova se desfășoară pe fundalul unei lupte fără precedent pentru influențarea conștiinței publice. Kremlinul încearcă din nou să folosească instrumentul său tradițional — partea din Biserica Ortodoxă din Moldova aflată sub controlul său (BOM, Patriarhia Moscovei) — pentru a întări pozițiile forțelor pro-ruse din țară.
La 31 august, Comisia Electorală Centrală a Moldovei a avertizat oficial toate confesiunile religioase să nu intervină în campania electorală. Declarația a fost o reacție la acțiunea „Blocului patriotic”, condus de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, care au început agitația electorală la zidurile uneia dintre cele mai vechi mănăstiri din Basarabia — Căpriana. În pofida asigurărilor stareților că mănăstirea este „în afara politicii”, situația în sine a arătat profunzimea problemei: zidurile lăcașelor devin tot mai des fundal pentru manipulări politice.
Această practică are un caracter sistemic. În toamna lui 2024, în timpul referendumului constituțional și al alegerilor prezidențiale, clerici aflați sub omoforul Patriarhiei Moscovei au făcut deschis agitație împotriva integrării europene și a președintei Maia Sandu. Deosebit de activi au fost preoții din Găgăuzia și Transnistria, unde influența Moscovei este mai pronunțată. Atunci, unii preoți au ignorat chiar și apelurile mitropolitului Vladimir (Cantarean), care încerca să păstreze „neutralitatea”.
În 2025, influența Kremlinului prin structurile bisericești doar s-a intensificat. Arhiepiscopul de Bălți și Fălești Marchel, cunoscut pentru retorica sa antioccidentală, acuză public puterea de „distrugerea ortodoxiei” și „românizarea țării”. Activitatea sa politică anterioară i-a adus deja amenzi, însă el continuă să susțină activ forțele pro-ruse. În predicile și aparițiile unor astfel de lideri revin constant teze despre „protejarea valorilor tradiționale” de „impunerea ideologiei LGBT” și „expansiunea Bisericii Ortodoxe Române”.
Folosirea centrelor religioase ca tribune pentru agitație politică a devenit o practică obișnuită. Mănăstirea Ciuflea din Chișinău sau Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului de la Curchi s-au transformat de mult în scene pentru predici antioccidentale, pentru aparițiile jurnaliștilor și bloggerilor care transmit narațiuni ale Kremlinului. La aceasta se adaugă aspectul financiar: prin structuri legate de Ilan Șor și de omul de afaceri rus Konstantin Malofeev, în țară ajung sume considerabile de numerar, care sunt apoi distribuite între partidele pro-ruse și folosite pentru organizarea de proteste și provocări.
Factorul-cheie al influenței rămâne nivelul ridicat de încredere al moldovenilor în Biserică — peste două treimi dintre cetățeni o consideră o autoritate morală. Tocmai de aceea Kremlinul încearcă să utilizeze clerul ca instrument de presiune politică. Totuși, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat brusc procesul de trecere a parohiilor moldovenești de la Patriarhia Moscovei la Biserica Ortodoxă Română. Tot mai mulți preoți refuză să susțină narațiunile patriarhului Kirill, care a binecuvântat războiul și l-a numit „sfânt”.
Astfel, alegerile parlamentare din 2025 în Moldova au devenit nu doar un confruntare politică, ci și o arenă a unei lupte spiritual-ideologice. Forțele pro-ruse încearcă să folosească spațiul sacru pentru a consolida pozițiile Moscovei, în timp ce puterea pro-europeană caută să protejeze democrația și să separe religia de politică. Opțiunea pe care o va face societatea moldovenească va determina nu doar cursul politic al țării, ci și viitorul independenței sale spirituale.
